Această evoluție a fost determinată de sporul natural negativ, soldul migrator și numărul nașterilor înregistrate tardiv la oficiile de stare civilă. Efectul combinat al acestor factori a menținut România ca țară de imigrare, dar cu o populație rezidentă mai mică cu 24.400 de persoane față de 1 ianuarie 2024.
Populația rezidentă din România a înregistrat o scădere semnificativă
La începutul anului 2025, populația rezidentă era de 19.043.151 de persoane, în scădere cu 24.425 de persoane comparativ cu 1 ianuarie 2024. Sporul natural negativ a fost de -100.900 persoane, iar soldul migrației internaționale a fost pozitiv, cu un excedent de 71.300 persoane, insuficient pentru a compensa pierderea naturală. În plus, numărul nașterilor înregistrate tardiv la oficiile de stare civilă a fost de 5.166 persoane, contribuind la stabilirea populației rezidente, potrivit datelor înregistrate de Institutul Național de Statistică (INS).
„Deşi migraţia netă internaţională în anul 2024 a fost pozitivă, populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025 a fost în scădere faţă de anul precedent. Factorii determinanţi au fost sporul natural negativ (-100.900 persoane), soldul migrator (+71.300 persoane) şi numărul naşterilor înregistrat tardiv la oficiale de stare civilă (+5.200 persoane). Efectul conjugat al acestora a fost menţinerea României ca ţară de imigrare, dar cu o populaţie rezidentă în scădere cu 24.400 persoane la 1 ianuarie 2025 faţă de 1 ianuarie 2024. Precizez că datele sunt definitive. Începând din acest an, INS publică atât comunicat de presă cu versiunea de date provizorii (ca şi până acum, în august 2026 pentru populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2026), cât şi comunicat de presă cu versiunea de date definitive (nou-ianuarie pentru populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025)”, a explicat Silviu Vîrva, vicepreşedintele INS.
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, indicele de îmbătrânire crescând de la 125,8 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani în 2024, la 131,3 persoane la 1 ianuarie 2025. Ponderea populației vârstnice de 65 de ani și peste a crescut de la 20% în 2024 la 20,3% în 2025, în timp ce ponderea tinerilor între 0 și 14 ani a scăzut de la 15,9% la 15,4%. Raportul de dependență demografică a scăzut ușor, de la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 de persoane adulte în 2024, la 55,6 la 1 ianuarie 2025.
„La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a fost de 19.043.200 persoane, în scădere cu 24.400 persoane faţă de 1 ianuarie 2024. Principala cauză a scăderii: spor natural negativ (diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi al decedaţilor: -100.900 persoane); soldul migraţiei internaţionale pozitiv: +71.300 persoane, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală”, arată datele INS.
Soldul migrației internaționale a fost pozitiv în 2024
Populația rezidentă din mediul urban era de 9.770.400 de persoane, în scădere cu 1,3% față de 1 ianuarie 2024. Populația feminină a fost de 9.752.600 de persoane, în scădere cu 0,4% comparativ cu anul precedent. În cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (53,3%), cât și în rândul imigranților (64,5%).
Soldul migrației internaționale a fost pozitiv în 2024, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 71.300 de persoane, menținând România ca țară de imigrare. Cu toate acestea, acest sold nu a compensat pierderea provocată de sporul natural negativ.
Populația rezidentă cuprinde toate persoanele cu reședința obișnuită în România pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, indiferent de cetățenie, inclusiv cetățeni români, străini sau persoane fără cetățenie. Această populație reflectă dinamica demografică a țării, afectată de scăderea natalității, îmbătrânirea populației și migrația internațională.
