Populația României scade accelerat. INS estimează un declin de peste 3 milioane de locuitori până în 2080

Populația rezidentă a României a ajuns la 19,043 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) cu ocazia Zilei mondiale a populației. Statisticile arată că țara se confruntă cu un proces amplu de îmbătrânire demografică, alimentat de scăderea natalității și migrația internațională. Proiecțiile INS indică o reducere semnificativă a numărului de locuitori până în anul 2080.

Populația rezidentă a României a coborât la 19 milioane de locuitori, iar structura pe vârste se schimbă rapid

Populația rezidentă a României era formată din 19,043 milioane de persoane la începutul anului 2025, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică cu ocazia Zilei mondiale a populației, eveniment marcat anual la 11 iulie. Datele oficiale evidențiază schimbări importante în structura demografică a țării, atât în ceea ce privește distribuția pe sexe, cât și repartizarea între mediul urban și rural.

Populația feminină a rămas majoritară, cu 9,752 milioane de persoane, reprezentând 51,2% din totalul populației rezidente. În același timp, în mediul urban locuiau 9,770 milioane de persoane, ceea ce înseamnă 51,3% din populația rezidentă a României.

Potrivit INS, reducerea populației este influențată de mai mulți factori demografici, printre care scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională și schimbările privind comportamentul demografic al cuplurilor căsătorite. Acești factori contribuie nu doar la diminuarea numărului total de locuitori, ci și la modificarea structurii populației pe categorii de vârstă.

Fenomenul de îmbătrânire demografică a continuat să se accentueze în ultimul an. La 1 ianuarie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, populația tânără a scăzut, în timp ce numărul persoanelor vârstnice a crescut.

„Creșterea economică este cea care determină în mod direct evoluția populației rezidente pe cele două componente, atât prin numărul de copii născuți, prin sporul natural, dar mai ales prin migrația internațională. (…) România a înregistrat o creștere economică care a permis atragerea de forță de muncă din diverse țări, mai ales din țările din Asia, dar în egală măsură reîntoarcerea multor români.

Nu întâmplător, în ultimii ani, s-a reușit echilibrarea populației rezidente la 19 milioane strict pe calea migrației internaționale. Deci, în condițiile în care sporul natural este unul negativ în marja 70.000 – 100.000, migrația internațională a reușit să stabilizeze populația rezidentă a României”, a declarat Tudorel Andrei, în cadrul evenimentului „Populația în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populației și 167 de ani de statistică oficială în România”.

Populația vârstnică a crescut, iar vârsta medie a românilor a ajuns la 42,8 ani

Datele INS arată că populația cu vârste între 0 și 14 ani s-a redus cu 92,2 mii de persoane într-un singur an, ajungând să reprezinte 15,4% din totalul populației rezidente. În schimb, ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a crescut de la 20% la 20,3%, ceea ce reprezintă un plus de 45,1 mii de persoane.

Institutul Național de Statistică monitorizează constant evoluția populației rezidente și calculează indicatorii care reflectă transformările demografice ale României. Una dintre cele mai importante modificări este creșterea vârstei medii a populației, care a ajuns la 42,8 ani la 1 ianuarie 2025.

Accelerarea procesului de îmbătrânire demografică se observă de la un an la altul, pe fondul reducerii generațiilor tinere și al creșterii ponderii populației vârstnice. Tendința are efecte asupra pieței muncii, sistemului de pensii și serviciilor sociale.

„Sporul natural rămâne în continuare negativ și va fi foarte greu ca România să treacă la un spor natural pozitiv într-o perioadă scurtă și medie de timp. De foarte multe ori suntem alarmați că populația României a scăzut dramatic în raport cu 1989. Ne raportăm la 23 de milioane pe care am atins-o într-un regim în care nașterea unui copil era forțată. După 1989 este libertatea fiecărei persoane, fiecărui cuplu de a decide ce să facă.

Suntem în două situații total diferite și cred că este foarte greu să venim și să ne comparăm cu valoarea pe care am avut-o în anul 1989. Nu aceasta este problema mare, că am scăzut foarte mult, am scăzut cu patru milioane în raport cu 1989, ci dezechilibrele majore care s-au creat pe cele trei grupe mari de vârstă: sub 15 ani, între 15 și 65 de ani și peste 65 de ani”, a explicat acesta.

În ceea ce privește distribuția regională, regiunea de dezvoltare Nord-Est, formată din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, avea cea mai mare pondere în populația rezidentă a țării, respectiv 16,9%.

La polul opus se afla regiunea Vest, alcătuită din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, cu o pondere de 8,8% din populația rezidentă.

Regiunea București-Ilfov este cea mai urbanizată zonă a României, unde populația din municipii și orașe reprezintă 85,6% din totalul locuitorilor regiunii.

Populația României ar putea ajunge la 15,6 milioane de persoane în 2080, potrivit estimărilor INS

Proiecțiile realizate de Institutul Național de Statistică indică o scădere considerabilă a populației rezidente în următoarele decenii. Conform estimărilor, România ar putea avea 15,633 milioane de locuitori în anul 2080, cu 3,410 milioane de persoane mai puțin față de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025.

„În perioada 2014-2025, în România s-au născut aproape două milioane de copii, iar în străinătate și înregistrați în România aproximativ 390.000 de copii”, a precizat acesta.

Această diminuare reprezintă o scădere de 17,9% într-un interval de aproximativ 55 de ani. În același timp, structura populației ar urma să sufere modificări importante, prin reducerea ponderii tinerilor și a populației active.

Populația cu vârsta sub 15 ani ar urma să reprezinte 13,7% din total în anul 2080, iar categoria persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani ar putea ajunge la 60,4%. În schimb, ponderea populației de 65 de ani și peste este estimată să crească la 25,9%.

În anul 2025, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ, fiind estimat la -104,1 mii de persoane. Valori negative au fost înregistrate în toate regiunile țării.

Cel mai mare spor natural negativ a fost consemnat în regiunea Sud-Muntenia, cu -21,4 mii de persoane, în timp ce cea mai redusă valoare negativă a fost înregistrată în București-Ilfov, cu -7,3 mii de persoane.

Populația lumii va atinge un vârf în anii 2080, în timp ce România rămâne pe locul șase în UE

La nivel global, Divizia de Populație a Organizației Națiunilor Unite estimează că populația lumii a ajuns la 8,1 miliarde de persoane la 1 iulie 2023. Cele mai populate state erau India, cu 1,438 miliarde de locuitori, China, cu 1,422 miliarde, Statele Unite ale Americii, cu 343 de milioane, Indonezia, cu 281 de milioane, și Pakistan, cu 247 de milioane.

Estimările ONU arată că populația mondială va continua să crească în următoarele decenii, urmând să atingă un nivel maxim de aproximativ 10,3 miliarde de persoane la mijlocul anilor 2080. Ulterior, populația globală ar urma să intre într-un declin gradual, ajungând la aproximativ 10,2 miliarde de oameni până la sfârșitul secolului.

Potrivit acelorași estimări, în 63 de țări și zone, care reprezentau 28% din populația lumii în anul 2024, numărul locuitorilor a atins deja nivelul maxim înainte de 2024. Printre aceste state se află China, Germania, Japonia și Federația Rusă.

În alte 48 de țări și zone, reprezentând 10% din populația mondială în 2024, vârful demografic este estimat pentru perioada 2025-2054. Grupul include state precum Brazilia, Republica Islamică Iran, Turcia și Vietnam.

Pentru restul de 126 de țări și zone, populația este estimată să continue să crească până în 2054, atingând nivelul maxim mai târziu în acest secol sau chiar după anul 2100. Printre aceste state se află India, Indonezia, Nigeria, Pakistan și Statele Unite ale Americii.

În Uniunea Europeană, România ocupă locul al șaselea după numărul populației rezidente, conform datelor Eurostat pentru 1 ianuarie 2025. Germania este statul membru cu cea mai mare populație, având 83,577 milioane de locuitori, în timp ce Malta are cea mai redusă populație din UE, cu 574,3 mii de persoane.