Avertisment de la INS pentru economie. Milioane de români au trăit în sărăcie în 2025. Copiii și tinerii sunt categoriile cele mai afectate

Aproape unul din cinci români a fost afectat de sărăcie în anul 2025, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși indicatorii privind sărăcia și excluziunea socială au înregistrat ușoare îmbunătățiri față de anul precedent, peste 5,2 milioane de persoane din România continuă să se confrunte cu riscul de sărăcie sau excluziune socială.

Datele INS arată că rata sărăciei a scăzut la 18,4% în 2025

Estimările realizate pe baza veniturilor totale disponibile, fără a include contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, arată că rata sărăciei relative (AROP) a fost de 18,4% în anul 2025, în scădere cu 0,6 puncte procentuale comparativ cu anul anterior.

În termeni absoluți, numărul persoanelor sărace a ajuns la 3,468 milioane, cu 127.000 mai puține decât în 2024, ceea ce reprezintă o reducere de 3,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Pragul sărăciei relative a fost stabilit în 2025 la 24.435 de lei pe an pentru o persoană.

Femeile au fost mai afectate de sărăcie decât bărbații, rata sărăciei fiind de 18,7% în cazul femeilor, comparativ cu 18,0% în cazul bărbaților. Cele mai ridicate niveluri ale sărăciei au fost înregistrate în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, unde rata a fost de 25,8%, și în rândul copiilor și adolescenților cu vârste între 0 și 18 ani, unde rata a ajuns la 23,6%.

Persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri dependenți cu vârste între 18 și 24 de ani au avut o rată a sărăciei de 21,2%, în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de 2024, dar cu 6,7 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în gospodăriile fără minori și tineri dependenți.

Transferurile sociale au un rol esențial în limitarea sărăciei

Datele INS arată că transferurile sociale au un rol esențial în limitarea sărăciei. În lipsa pensiilor și a celorlalte transferuri sociale, rata sărăciei relative ar fi ajuns la 44,2% din populație.

Situația ar fi fost dramatică în cazul persoanelor de 65 de ani și peste, dintre care 87,9% s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative. De asemenea, 45,2% dintre persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani ar fi fost afectate de sărăcie în absența transferurilor sociale.

În funcție de categoria de vârstă, rata sărăciei înainte de transferurile sociale, inclusiv pensiile, era de:

• 44,2% pentru totalul populației;
• 36,5% pentru copiii cu vârste între 0 și 17 ani;
• 39,6% pentru tinerii între 18 și 24 de ani;
• 25,8% pentru persoanele între 25 și 54 de ani;
• 45,2% pentru categoria 55-64 de ani;
• 87,9% pentru persoanele de peste 65 de ani.

După excluderea pensiilor din transferurile sociale, rata sărăciei ar fi fost de:

• 23,5% la nivelul întregii populații;
• 32,2% pentru copiii între 0 și 17 ani;
• 30,3% pentru tinerii între 18 și 24 de ani;
• 20,6% pentru persoanele între 25 și 54 de ani;
• 20,2% pentru categoria 55-64 de ani;
• 20,7% pentru persoanele de peste 65 de ani.

După aplicarea transferurilor sociale, ratele efective ale sărăciei au fost:

• 18,4% pentru totalul populației;
• 23,6% pentru copiii între 0 și 17 ani;
• 25,8% pentru tinerii între 18 și 24 de ani;
• 16,5% pentru persoanele între 25 și 54 de ani;
• 16,9% pentru categoria 55-64 de ani;
• 15,5% pentru persoanele de peste 65 de ani.

Peste 3,1 milioane de persoane s-au confruntat cu deprivare materială și socială severă

În anul 2025, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 16,8%, cu 0,4 puncte procentuale mai redusă decât în anul precedent. Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost de 3,160 milioane. Femeile au reprezentat 55,9% dintre persoanele afectate, iar bărbații 44,1%.

Cele mai afectate categorii de populație au fost copiii și adolescenții cu vârste de până la 18 ani, pentru care rata deprivării severe a fost de 21,1%, și persoanele vârstnice de 65 de ani și peste, unde indicatorul a atins 19,2%.

A crescut numărul persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii

În 2025, aproximativ 785.000 de persoane cu vârsta de până la 65 de ani trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, respectiv în gospodării în care adulții apți de muncă au lucrat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă în ultimele 12 luni.

Ponderea acestora a crescut la 5,6%, față de 4,3% în anul precedent, ceea ce reprezintă o majorare de 1,3 puncte procentuale.

Femeile au fost mai afectate decât bărbații. Numărul femeilor aflate în astfel de gospodării l-a depășit pe cel al bărbaților cu 125.000 de persoane. Totodată, 6,7% dintre femeile cu vârste sub 65 de ani trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, comparativ cu 4,6% dintre bărbați.

Peste 5,2 milioane de români se confruntă cu risc de sărăcie sau excluziune socială

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,4% în anul 2025, echivalentul a aproximativ 5,2 milioane de persoane.

Comparativ cu 2024, indicatorul a scăzut cu 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă cu aproximativ 125.000 de persoane mai puțin aflate în această situație.

Femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, cu o rată de 29,1%, față de 25,6%.

Pe categorii de vârstă, cele mai ridicate valori au fost înregistrate în cazul:

• tinerilor între 18 și 24 de ani – 34,2%;
• copiilor între 0 și 17 ani – 32,4%;
• persoanelor între 50 și 64 de ani – 26,6%;
• persoanelor de peste 65 de ani – 28,0%.

Cea mai redusă rată a fost observată în grupa de vârstă 25-49 de ani, unde indicatorul AROPE a fost de 23,0%.

În rândul persoanelor ocupate cu vârsta de peste 18 ani, 16,0% s-au aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 36,5% dintre persoanele neocupate. În cazul salariaților, rata a fost de 9,1%, iar pentru pensionari de 25,8%. În categoria altor persoane inactive, indicatorul a ajuns la 53,6%.

În funcție de nivelul de educație, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de:

• 54,7% pentru persoanele cu nivel scăzut de educație;
• 19,8% pentru cele cu nivel mediu;
• 3,0% pentru persoanele cu studii superioare.

Persoanele care locuiau în gospodării fără minori și tineri dependenți de 18-24 ani au prezentat un risc mai redus de sărăcie sau excluziune socială, de 24,6%, comparativ cu cele care trăiau în gospodării cu minori și tineri dependenți, unde rata a fost de 29,4%.

Familiile numeroase și cele monoparentale rămân cele mai vulnerabile

Cea mai mare incidență a indicatorului AROPE s-a înregistrat în cazul gospodăriilor formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți, unde rata a ajuns la 50,2%.

Acestea au fost urmate de gospodăriile monoparentale, cu o rată de 45,7%, și de gospodăriile formate din trei sau mai mulți adulți cu copii, unde indicatorul a fost de 35,7%.

În categoria gospodăriilor fără minori și tineri dependenți, cea mai ridicată incidență a fost observată în cazul persoanelor care locuiau singure, cu o rată de 33,0%, comparativ cu 20,0% în cazul gospodăriilor formate din trei sau mai mulți adulți.

Sud-Estul țării este cea mai afectată regiune

Din perspectivă regională, cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost înregistrată în regiunea Sud-Est, unde a ajuns la 38,0%, urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 36,0%.

La polul opus s-a aflat regiunea București-Ilfov, unde rata a fost de doar 13,6%.

Peste 400.000 de români s-au confruntat simultan cu toate formele de vulnerabilitate

Din totalul celor 5,2 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3,468 milioane se aflau în risc de sărăcie, aceasta fiind cea mai frecventă dintre cele trei forme de vulnerabilitate analizate.

Aproximativ 1,667 milioane de persoane s-au aflat exclusiv în risc de sărăcie, fără a fi afectate de deprivare materială și socială severă sau de intensitate foarte redusă a muncii. Alte 1,501 milioane de persoane s-au confruntat exclusiv cu deprivarea materială și socială severă, iar 159.000 de persoane au trăit doar în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Analiza intersecției dintre componentele indicatorului AROPE arată că:

• 1,215 milioane de persoane se aflau simultan în risc de sărăcie și în stare de deprivare materială și socială severă;
• 184.000 de persoane erau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii;
• 40.000 de persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și sufereau de deprivare materială și socială severă.

Totodată, aproximativ 403.000 de persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă și intensitate foarte redusă a muncii.

La nivelul Uniunii Europene, România a înregistrat în 2025 o rată a sărăciei relative de 18,4%, situându-se peste media UE-27, estimată la 16,3%, însă sub nivelurile înregistrate în state precum Lituania (22,6%), Letonia (22,0%), Bulgaria (21,2%), Grecia (19,6%), Estonia (19,5%), Spania (19,5%), Croația (19,5%) și Italia (18,6%).