CONAF atrage atenția asupra unui dezechilibru major. Aproape 160.000 de persoane au ieșit din activitatea economică

CONAF atrage atenția că principala problemă a pieței muncii din România nu este lipsa populației, ci reducerea participării la activitatea economică. Analiza organizației, bazată pe cele mai recente date publicate miercuri de Institutul Național de Statistică, evidențiază scăderea numărului de persoane ocupate și creșterea populației inactive. Confederația susține că fenomenul are efecte directe asupra productivității, antreprenoriatului și dezvoltării economice. În acest context, organizația consideră că participarea femeilor pe piața muncii trebuie tratată drept o prioritate economică națională.

CONAF explică de ce reducerea participării la activitatea economică reprezintă un risc pentru economia României

CONAF susține că datele publicate de Institutul Național de Statistică schimbă perspectiva asupra pieței muncii și arată că dificultățile economiei românești sunt generate mai ales de reducerea participării populației la activitatea economică, nu de scăderea numărului de locuitori.

Potrivit organizației, comparativ cu anul 2024, populația ocupată a României s-a diminuat cu aproape 159.000 de persoane. În același interval, populația inactivă cu vârsta de peste 15 ani a crescut cu peste 95.000 de persoane, iar numărul șomerilor s-a majorat cu aproape 50.000.

CONAF evidențiază că una dintre cele mai importante modificări din statisticile INS este creșterea numărului persoanelor încadrate în categoria casnicelor. În decurs de un an, această categorie a crescut cu peste 45.000 de persoane, de la 1,316 milioane în 2024 la 1,361 milioane în 2025. Aproape 98% dintre acestea sunt femei.

Organizația precizează că aproape jumătate din creșterea totală a populației inactive este explicată exclusiv de extinderea acestei categorii.

Totodată, CONAF atrage atenția că această evoluție are loc într-o perioadă în care deficitul de forță de muncă este invocat constant drept una dintre principalele piedici în calea dezvoltării economice. Potrivit organizației, activitatea desfășurată de aceste femei nu dispare odată cu ieșirea lor din statisticile privind ocuparea forței de muncă, ci este transferată în gospodărie, în îngrijirea copiilor și a persoanelor vârstnice.

În același timp, populația României cu vârsta de 15 ani și peste a scăzut cu doar aproximativ 14.000 de persoane, ceea ce indică faptul că deteriorarea indicatorilor nu poate fi explicată exclusiv prin evoluțiile demografice. În schimb, economia a pierdut aproape 159.000 de persoane din populația ocupată, în timp ce inactivitatea și șomajul au crescut cumulat cu aproape 145.000 de persoane.

„Datele INS arată că problema României nu este lipsa oamenilor, ci reducerea participării lor la activitatea economică. Raportul INS mai evidențiază un fenomen relevant pentru mediul de afaceri: reducerea ocupării se regăsește în principal în categoria patronilor și lucrătorilor pe cont propriu, în timp ce numărul salariaților rămâne relativ stabil. Acest lucru indică o erodare a bazei productive interne și a capacității economiei de a genera inițiativă antreprenorială și valoare adăugată”, se arată în comunicatul organizației.

Cristina Chiriac: Participarea femeilor la piața muncii trebuie să devină o prioritate economică națională

Președinta CONAF, Cristina Chiriac, afirmă că raportul publicat de Institutul Național de Statistică reflectă consecințele unor politici publice amânate de-a lungul anilor și avertizează că diminuarea participării la piața muncii afectează direct capacitatea economiei de a se dezvolta.

Aceasta susține că extinderea numărului persoanelor inactive, în special a femeilor care părăsesc piața muncii, reduce baza de contribuabili, afectează productivitatea și limitează potențialul de creștere al economiei românești.

„Ani la rând, politicile publice au tratat participarea la piața muncii ca pe o consecință a creșterii economice, nu ca pe una dintre condițiile ei. Dacă populația ocupată scade, inactivitatea crește, iar categoria casnicelor avansează într-un singur an cu peste 45.000 de persoane, concluzia este clară: România își restrânge propria bază de forță de muncă activă.

Acest fenomen nu mai poate fi interpretat exclusiv ca o problemă socială. Înseamnă mai puțini contribuabili, productivitate mai redusă și o economie care își diminuează propriul potențial de creștere. Joseph Stiglitz a demonstrat, în ‘Costul inegalității’, că subutilizarea capitalului uman nu este un rezultat inevitabil al pieței, ci consecința unor politici – și că se plătește în producție și în creștere pierdute.

Aici mecanismul este identic: o rezervă de forță de muncă ținută în afara economiei nu este o chestiune socială, ci un cost pe care România îl suportă an de an, prin decizie sau prin lipsa ei. Aceasta este linia pe care CONAF o trasează astăzi: participarea femeilor la piața muncii este o agendă economică națională. Cine ignoră această realitate întârzie rezolvarea uneia dintre cele mai costisitoare vulnerabilități structurale ale economiei românești, și administrează declinul”, a declarat Cristina Chiriac.

CONAF anunță, totodată, că raportul „Starea economică a femeii în România – 2026”, aflat în curs de finalizare, va analiza impactul economic al participării reduse a femeilor pe piața muncii, costurile macroeconomice generate de inactivitate și măsurile prin care această rezervă de capital uman poate fi valorificată pentru creșterea competitivității economiei românești.