România a rămas fără cele două motoare care i-au susținut creșterea economică. Prognoza CONAF pentru 2026 indică o contracție a economiei

România a înregistrat în ultimele două decenii un proces rapid de convergență față de media Uniunii Europene, însă modelul de dezvoltare s-a bazat în principal pe consum și pe transferurile financiare din exterior, fără consolidarea unor elemente structurale esențiale, susține președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.

Prognoza CONAF pentru 2026 indică o contracție a economiei

Potrivit explicațiilor oferite de președintele CONAF, economia României a fost alimentată de salarii care au crescut mai repede decât productivitatea, de fondurile europene care au compensat investițiile interne și de o piață internă stimulată fiscal. În schimb, nu au fost dezvoltate suficient baza de ocupare, capacitatea industrială și demografia activă, care ar fi reprezentat fundația unei creșteri economice sustenabile.

Cristina Chiriac atrage atenția că România marchează 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană având două realități aparent contradictorii: al doilea cel mai rapid ritm de convergență din Uniune în ultimul deceniu și, în același timp, singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care este prognozată o contracție în 2026.

„Cum poate o economie să conveargă două decenii şi să rămână singura care se contractă? Răspunsul este în structura convergenţei, nu în viteza ei. Convergenţa românească s-a construit pe consum şi pe transferuri, salarii care au crescut mai repede decât productivitatea, fonduri europene care au suplinit investiţia internă, o piaţă internă alimentată fiscal. Ce nu s-a construit este fundaţia: baza de ocupare, capacitatea industrială, demografia activă”, subliniază Cristina Chiriac.

La momentul aderării, România și Bulgaria se aflau pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, cu un nivel al puterii de cumpărare situat la aproximativ 65% sub media europeană. În prezent, PIB-ul pe locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare a ajuns la 81% din media UE, față de 58% în 2016. Conform analizei, doar Irlanda a înregistrat o evoluție mai rapidă, însă rezultatele acesteia sunt influențate de contabilitatea multinaționalelor. În aceeași perioadă, Polonia, considerată un reper regional, a recuperat doar 12 puncte procentuale.

Analiza arată că România a primit aproximativ trei euro pentru fiecare euro contribuit la bugetul comunitar

Analiza arată însă că imaginea se schimbă atunci când economia este măsurată în euro, la prețuri constante din 2020, pe baza datelor Eurostat. Între 2006 și 2025, Polonia și-a dublat PIB-ul pe locuitor, în timp ce România a crescut de la aproximativ 7.230 de euro la 13.190 de euro, într-un ritm inferior celui înregistrat de Polonia și Bulgaria.

În schimb, la capitolul productivitatea muncii, România conduce regiunea. Raportată la nivelul anului 2015, productivitatea a ajuns la aproximativ 138%, cel mai rapid ritm de recuperare din regiune, depășind Polonia și Bulgaria, potrivit datelor Eurostat.

De asemenea, balanța financiară cu Uniunea Europeană este favorabilă României. Pentru fiecare euro contribuit la bugetul comunitar, România a primit aproximativ trei euro. Între 2007 și 2025, în economie au intrat peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, în timp ce contribuția țării la bugetul UE s-a ridicat la aproximativ 32,6 miliarde de euro.

În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, Cristina Chiriac citează estimările Institutului Vienez pentru Studii Economice Internaționale (wiiw), care indică o contracție economică de 0,1% pentru România, în condițiile în care regiunea este prognozată să crească, în medie, cu 2,2%.

„Măsurat în euro (volum în lanţ, preţuri 2020, date Eurostat), acelaşi interval arată altfel: Polonia şi-a dublat PIB-ul per capita între 2006 şi 2025, în timp ce România a urcat de la circa 7.230 la 13.190 de euro, sub ritmul Poloniei şi al Bulgariei. Vedetă a convergenţei în paritatea puterii de cumpărare, România este doar solidă în euro reali. Alegerea metricii schimbă povestea. Un singur indicator o susţine fără rezerve: productivitatea muncii. Raportată la nivelul anului 2015, România a ajuns la circa 138%, cel mai rapid ritm de recuperare din regiune, peste Polonia şi Bulgaria (date Eurostat). Balanţa financiară confirmă: la fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii, România a primit aproximativ trei. Peste 100 de miliarde de euro au intrat în economie din fonduri europene între 2007 şi 2025, la o contribuţie de circa 32,6 miliarde. Pe hârtie, România este povestea de succes a extinderii”, subliniază Cristina Chiriac.

Situația este reflectată și de evoluția industriei

Producția industrială a scăzut cu 3,5% în aprilie 2026 față de aceeași lună din 2025, România ocupând ultimul loc în comparația regională realizată de Erste. În același timp, Polonia a înregistrat o creștere de 2%, iar Serbia de 3,2%.

Analiza evidențiază și nivelul ridicat al inflației. Rata medie anuală este estimată la 8,3%, de peste două ori mai mare decât media de 3,9% din Europa Centrală și de Est.

Potrivit Cristinei Chiriac, combinația dintre contracția economică și inflația ridicată reprezintă un caz de stagflație. Totodată, România continuă să se confrunte cu deficite gemene: deficitul de cont curent este estimat la 7,9% din PIB, iar deficitul bugetar la 6,2% din PIB.

România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2020, iar termenul de corectare a fost prelungit până în 2030. Raportul de convergență al Băncii Centrale Europene din iunie 2026 arată că nici România, nici Ungaria și Polonia nu vor coborî sub pragul de deficit de 3% înainte de sfârșitul anului 2027.

În același timp, titlurile de stat românești cu maturitate de zece ani se tranzacționează la randamente cuprinse între 6,7% și 7%, cele mai ridicate din regiune. Comerțul exterior cu bunuri este pe deficit în fiecare an începând din 2006, fără niciun exercițiu în care să fi fost înregistrat excedent.

„Contracţie şi inflaţie simultan. Manualul numeşte asta stagflaţie. Deficitele gemene: cont curent la -7,9% din PIB, deficit bugetar estimat la 6,2%. România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, cu termen de corecţie prelungit până în 2030, potrivit Raportului de convergenţă al BCE din iunie 2026, niciunul dintre cele trei state aflate în procedură (România, Ungaria, Polonia) nu coboară sub 3% înainte de finalul lui 2027”, arată analiza.

Cristina Chiriac mai arată că nivelul datoriei publice s-a modificat semnificativ în ultimii ani

Dacă în 2008 România avea una dintre cele mai reduse datorii publice din regiune, puțin peste 11% din PIB, în prezent concurează cu Polonia pentru poziția a treia în clasamentul celor mai îndatorate state din regiune, după Ungaria și Slovacia, conform datelor Eurostat. Potrivit acesteia, datoria publică nu s-a acumulat în perioade de criză, ci în anii fără criză.

Analiza atrage atenția și asupra evoluțiilor demografice. România are cel mai mare număr de cetățeni rezidenți într-un alt stat membru al Uniunii Europene, aproximativ 3,1 milioane de persoane în 2023, potrivit Eurostat. Dacă sunt incluse și persoanele stabilite în afara UE, diaspora reprezintă între 16% și 20% din populație. Totodată, rata fertilității, care ajunsese la 1,71 înainte de pandemie, a intrat ulterior într-un declin accentuat.

În opinia președintei CONAF, actualul proces de consolidare fiscală afectează un model economic lipsit de amortizoare, fără o bază industrială aflată în expansiune, fără o rezervă de forță de muncă activabilă și fără spațiu bugetar suficient.

„O economie care converge prin consum arată bine exact până în momentul în care consumul trebuie temperat. Acel moment este acum. Consolidarea fiscală loveşte într-o structură fără amortizoare: fără bază industrială în expansiune, fără rezervă de forţă de muncă activabilă, fără marjă bugetară. Există o resursă pe care douăzeci de ani de convergenţă nu au atins-o: jumătatea inactivă a forţei de muncă potenţiale. România are unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare între femei şi bărbaţi din Uniunea Europeană, un rezervor de creştere lăsat sistematic în afara calculului. Comparaţiile regionale de tipul celor publicate în acest an măsoară PIB, inflaţie, deficite. Aproape niciuna nu măsoară cine lipseşte din economie. Este o omisiune de metodă, nu de date: datele există la Eurostat, dezagregate, publice. O ţară aflată simultan în recesiune şi în criză de forţă de muncă nu are luxul de a ignora acest rezervor. Şi totuşi îl ignoră, ediţie după ediţie, raport după raport”, subliniază Cristina Chiriac.

Cristina Chiriac susține că România dispune de o resursă importantă insuficient valorificată

Ea susține că România dispune de o resursă importantă insuficient valorificată, reprezentată de jumătatea inactivă a forței de muncă potențiale. Țara are unul dintre cele mai mari decalaje dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților din Uniunea Europeană, un potențial de creștere care, în opinia sa, este ignorat în comparațiile economice regionale, deși datele necesare sunt disponibile public prin Eurostat.

Cristina Chiriac amintește că, pe 29 iunie 2026, prima ediție a simpozioanelor „Femei în Economie”, organizată de ASIROM, a deschis discuția privind indicatorii care lipsesc din comparațiile economice regionale.

În finalul analizei, președintele CONAF subliniază că 2026 nu este doar anul în care economia României este estimată să intre în contracție, ci și anul în care țara are la dispoziție fonduri europene record, de 15-16 miliarde de euro, echivalentul a aproape 4% din PIB, potrivit ING. În același timp, termenul de implementare al PNRR expiră în vară, existând riscul pierderii unei părți din fonduri din cauza ineficienței administrative.

„2026 nu este doar anul contracţiei. Este şi anul în care România are la dispoziţie fonduri europene record, 15-16 miliarde de euro, aproape 4% din PIB, potrivit ING, cu termenul PNRR expirând în vară şi cu riscul real de a pierde o parte din sume prin ineficienţă administrativă. Douăzeci de ani de apartenenţă au demonstrat că România ştie să conveargă atunci când banii curg. Nu au demonstrat că ştie să construiască structura care produce creştere după ce banii se opresc. Diferenţa dintre cele două este diferenţa dintre o economie care a recuperat şi una care s-a construit. La aniversarea de douăzeci de ani, întrebarea rămâne deschisă: pe care dintre ele o sărbătorim?”, a conchis președintele organizaţiei patronale.