Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026. INS a publicat noile date: PIB-ul este mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut

Produsul Intern Brut (PIB) al României s-a menținut nemodificat, în termeni reali, în primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimul trimestru al anului 2025, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În schimb, raportat la aceeași perioadă din 2025, economia a înregistrat o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier.

PIB-ul a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut

INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB trimestrial a fost recalculată în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2026, însă nu au fost înregistrate modificări ale ratelor de creștere față de varianta publicată anterior, în comunicatul din 5 iunie 2026.

În varianta ajustată sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost de 499,738 miliarde de lei, în prețuri curente. În termeni reali, acesta este cu 1,1% mai mic decât în primul trimestru din 2025. Față de prima estimare provizorie, valoarea PIB a fost revizuită în sus cu 1,918 miliarde de lei, de la 497,820 miliarde de lei la 499,738 miliarde de lei, fără modificarea ratelor de creștere atât față de trimestrul precedent, cât și față de perioada similară din anul anterior.

Pe seria brută, PIB-ul aferent trimestrului I 2026 a fost estimat la 405,908 miliarde de lei, în prețuri curente, în scădere cu 1,2% în termeni reali comparativ cu primul trimestru din 2025. Față de prima estimare provizorie, valoarea a fost majorată cu 1,992 miliarde de lei, de la 403,915 miliarde de lei, însă rata anuală de variație a rămas neschimbată.

Dinamica PIB nu s-a modificat față de varianta provizorie anterioară

În ceea ce privește contribuția categoriilor de resurse la evoluția PIB, INS arată că dinamica PIB și a valorii adăugate brute nu s-au modificat față de varianta provizorie anterioară. Totuși, au existat ajustări la nivelul unor ramuri de activitate.

Agricultura, silvicultura și pescuitul nu au avut nicio contribuție la creșterea PIB în ambele estimări, iar volumul activității a rămas la 100,8%. Industria și-a păstrat contribuția negativă de -0,2%, însă volumul activității a fost revizuit ușor în jos, de la 98,8% la 98,7%. Construcțiile au rămas cu o contribuție pozitivă de +0,4%, iar volumul activității s-a menținut la 107,9%.

În sectorul comerțului, transporturilor, depozitării, hotelurilor și restaurantelor, contribuția negativă la creșterea PIB a fost revizuită de la -0,8% la -0,7%, iar volumul activității a coborât de la 96,9% la 96,8%. Informațiile și comunicațiile au păstrat o contribuție de -0,3%, cu un volum al activității de 95,9%, în timp ce intermedierile financiare și asigurările au rămas fără contribuție la creșterea PIB, cu un volum al activității de 100,9%.

Tranzacțiile imobiliare au înregistrat o revizuire a contribuției de la -0,1% la -0,2%

Tranzacțiile imobiliare au înregistrat o revizuire a contribuției de la -0,1% la -0,2%, fără modificarea volumului activității, care a rămas la 98,1%. Activitățile profesionale, științifice și tehnice, împreună cu serviciile administrative și de suport, și-au îmbunătățit ușor contribuția, de la -0,3% la -0,2%, în timp ce volumul activității a fost revizuit de la 96,1% la 96,2%.

Administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au păstrat o contribuție de -0,2%, cu un volum al activității de 98,7%. Activitățile culturale, recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au rămas cu o contribuție pozitivă de +0,3%, însă volumul activității a fost ajustat marginal, de la 111,6% la 111,5%. Volumul impozitelor nete pe produs a rămas nemodificat, la 99,4%.

Din perspectiva utilizării PIB, cele mai importante modificări între cele două estimări au vizat consumul administrațiilor publice și investițiile. Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice și-a schimbat contribuția de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului de la 98,8% la 105,0%. Consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a trecut de la o contribuție nulă la +1,4%, după ce volumul a crescut de la 99,6% la 112,9%.

Contribuția formării brute de capital fix s-a redus de la +0,9% la +0,4%, în urma diminuării volumului de la 104,7% la 102,2%

În același timp, contribuția formării brute de capital fix s-a redus de la +0,9% la +0,4%, în urma diminuării volumului de la 104,7% la 102,2%. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației și-a păstrat contribuția negativă de -1,2%, iar volumul a rămas nemodificat, la 98,2%.

Potrivit datelor detaliate pentru seria brută, valoarea adăugată brută totală a fost de 356,863 miliarde de lei, cu un indice de volum de 98,8% și un indice al prețurilor de 107,6%. Impozitele nete pe produs au însumat 49,045 miliarde de lei, cu un indice de volum de 99,4% și un indice al prețurilor de 121,7%, iar PIB-ul total a fost de 405,908 miliarde de lei, cu un indice al prețurilor de 109,1%.

Consumul final efectiv a ajuns la 341,135 miliarde de lei, consumul individual efectiv al gospodăriilor populației la 294,996 miliarde de lei, iar cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor la 260,841 miliarde de lei. Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice a fost de 32,032 miliarde de lei, iar consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice de 46,139 miliarde de lei.

Exporturile de bunuri și servicii au totalizat 169,742 miliarde de lei, iar importurile 190,109 miliarde de lei

Formarea brută de capital s-a ridicat la 85,140 miliarde de lei, dintre care formarea brută de capital fix a reprezentat 78,384 miliarde de lei. Exporturile de bunuri și servicii au totalizat 169,742 miliarde de lei, iar importurile 190,109 miliarde de lei, ceea ce a determinat un export net negativ de 20,368 miliarde de lei.

În seria ajustată sezonier, valoarea adăugată brută totală a fost de 446,128 miliarde de lei, impozitele nete pe produs au însumat 53,684 miliarde de lei, iar PIB-ul total a ajuns la 499,738 miliarde de lei. Consumul final efectiv a fost de 394,214 miliarde de lei, iar formarea brută de capital de 141,333 miliarde de lei, din care 134,577 miliarde de lei au reprezentat formarea brută de capital fix. Exporturile au însumat 172,109 miliarde de lei, iar importurile 197,060 miliarde de lei. În această serie apare și o discrepanță statistică de 10,857 miliarde de lei.

INS precizează că seriile ajustate sezonier sunt recalculate trimestrial, în conformitate cu practica europeană, iar revizuirea pentru primul trimestru din 2026 nu a adus modificări ale ratelor de creștere față de estimarea publicată în luna iunie. Primele date privind evoluția PIB în trimestrul al doilea din 2026 vor fi publicate de INS în 14 august 2026.

Florin Cîțu spune că principala modificare adusă de revizuirea datelor este creșterea semnificativă a consumului administrațiilor publice

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) au fost analizate și de fostul premier Florin Cîțu. Potrivit explicațiilor oferite de el pe Facebook, datele revizuite privind evoluția economiei în primul trimestru al anului 2026 arată că procesul de consolidare fiscală a fost suportat exclusiv de sectorul privat, în timp ce cheltuielile statului au continuat să crească.

Fostul șef al Guvernului consideră că principala modificare adusă de revizuirea datelor este creșterea semnificativă a consumului administrațiilor publice. Potrivit acestuia, consumul colectiv al administrațiilor publice a fost revizuit de la stagnare, respectiv un indice de 99,6, la o creștere de 12,9% în termeni reali. De asemenea, fostul premier afirmă că și consumul individual al administrațiilor publice a fost revizuit, trecând de la o scădere la o creștere de 5%.

În același timp, Florin Cîțu susține că consumul privat continuă să fie în scădere, iar investițiile au fost revizuite negativ. El apreciază că aceste evoluții indică faptul că ajustările fiscale sunt suportate de populație și de mediul de afaceri, în timp ce dimensiunea statului continuă să crească.

Fostul premier a prezentat și o serie de indicatori pe care îi consideră relevanți pentru evoluția economiei în primul trimestru al anului. Potrivit acestuia, consumul privat s-a redus cu 1,8% în termeni reali, firmele și-au diminuat stocurile, cu un impact de -2,5 puncte procentuale asupra PIB, iar contribuția investițiilor la creșterea economică a fost revizuită de la +0,9 puncte procentuale la +0,4 puncte procentuale. Totodată, el susține că consumul colectiv al statului a crescut cu 12,9% în termeni reali.

„ESTE OFICIAL: STATUL S-A EXTINS ÎN PRIMUL TRIMESTRU. DOAR SECTORUL PRIVAT A SUPORTAT COSTUL AȘA-ZISEI CONSOLIDĂRI FISCALE.

INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%.

În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Pe componente:

– Consumul privat: -1,8% în termeni reali.
– Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB.
– Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție.
– Statul: consum colectiv +12,9% real.

Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, a scris Florin Cîțu.

Postarea poate fi vizualizată aici.