Opt din 10 romani au stat la coada la instituțiile publice în ultimul an. România rămâne țara „dosarului cu șină”

Un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP arată că percepția românilor asupra administrației publice s-a schimbat, însă relația dintre cetățeni și instituțiile statului continuă să fie marcată de proceduri greoaie, timp pierdut și interacțiuni care implică frecvent deplasări la ghișee.

Românii consideră administrația publică mai puțin dezastruoasă, dar încă prea birocratică

Aproape jumătate dintre participanții la cercetare descriu experiența cu serviciile publice drept mediocră, iar peste 8 din 10 respondenți afirmă că au stat la cozi la instituțiile publice în ultimul an. Datele indică faptul că administrația nu mai este privită în principal ca un eșec total, însă numeroși cetățeni consideră că serviciile publice nu oferă încă un nivel constant de eficiență și predictibilitate.

Studiul a fost realizat în perioada august 2025 – iunie 2026 și a analizat percepția românilor asupra administrației publice, birocrației, fiscalității, economiilor personale și relației dintre stat, cetățean și mediul privat. Cercetarea a inclus 3.308 persoane din toate regiunile țării, cursanți ai Centrului de Formare APSAP, înscriși la programe de formare profesională autorizate sau recunoscute de instituțiile competente.

Rezultatele evidențiază o imagine mai complexă asupra administrației publice. Serviciile sunt disponibile, însă experiența cetățeanului este influențată de timpul necesar pentru rezolvarea unor probleme, de numărul de documente solicitate și de necesitatea unor interacțiuni repetate cu instituțiile.

„Trebuie spus corect: administrația publică din România nu mai este percepută de majoritatea respondenților ca un dezastru. Acesta este un lucru bun. Problema este că foarte mulți oameni o percep ca fiind mediocră. Iar mediocritatea, într-un stat modern, nu poate fi obiectiv final. Cetățeanul nu ar trebui să fie mulțumit că «a mers și așa», ci să simtă că instituția publică îi respectă timpul, drepturile și demnitatea”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.

Cozile la ghișee rămân una dintre principalele nemulțumiri ale cetățenilor

Potrivit studiului, 18,1% dintre respondenți spun că au stat la coadă de fiecare dată când au avut nevoie de servicii publice în ultimul an, precum obținerea unor autorizații, permise, înregistrări, plata unor taxe, acte sau servicii medicale. Alți 29,7% afirmă că au trecut prin această situație de cele mai multe ori, iar 33,9% ocazional.

În total, 81,7% dintre participanți au avut cel puțin o experiență de așteptare la ghișee în ultimele 12 luni. Doar 13,6% spun că s-au confruntat rar cu astfel de situații.

Pentru mulți cetățeni, contactul cu administrația publică presupune în continuare drumuri la instituții, programări, copii după documente și explicații reluate de mai multe ori. Studiul arată că timpul consumat pentru accesarea unui serviciu public influențează semnificativ modul în care acesta este evaluat.

„Cozile sunt una dintre cele mai vizibile forme ale birocrației. Poți avea funcționari bine intenționați, dar dacă omul pierde ore pentru un document, experiența finală rămâne una apăsătoare. Timpul cetățeanului este o resursă publică ignorată prea des”, afirmă președintele Centrului de Formare APSAP.

Mai mult de jumătate dintre respondenți asociază administrația cu „dosarul cu șină”

Participanții au evaluat, pe o scală de la 1 la 5, măsura în care administrația publică din România funcționează încă după logica „dosarului cu șină”. Rezultatele arată că 26,7% au acordat nota maximă, iar 25,1% nota 4.

Astfel, 51,8% dintre respondenți consideră că această caracteristică este încă prezentă în relația cu instituțiile publice. Un procent de 36,5% au ales nota 3, iar 11,7% au respins această afirmație prin acordarea notelor 1 sau 2.

Pentru participanții la studiu, expresia „dosarul cu șină” descrie mai mult decât folosirea documentelor tipărite, fiind asociată cu proceduri complicate și cu dificultatea administrației de a utiliza eficient informațiile deja existente.

„Dosarul cu șină nu mai este doar un obiect de papetărie. A devenit o metaforă pentru felul în care cetățeanul simte administrația: complicată, lentă și adesea neîncrezătoare în propriile baze de date. Adevărata digitalizare nu înseamnă să încarci online o copie după un act, ci să nu mai ceri cetățeanului un document pe care statul îl are deja”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU.

Profilul participanților: majoritatea provin din mediul urban și sunt activi profesional

Datele studiului arată că cea mai mare pondere a participanților provine din regiunea București-Ilfov, cu 31,7% din total. Urmează regiunea Nord-Est, cu 12,8%, Sud-Est, cu 11,1%, Nord-Vest, cu 11%, și Sud-Muntenia, cu 10,8%.

Majoritatea respondenților locuiesc în mediul urban, proporția fiind de 81,5%, în timp ce 18,5% provin din mediul rural. Reprezentarea mai ridicată a Capitalei și a marilor centre urbane este asociată cu accesul mai mare la informație și cu participarea mai activă la programe de dezvoltare profesională.

„Românii nu mai privesc formarea profesională ca pe un moft. Pentru tot mai mulți oameni activi pe piața muncii, perfecționarea a devenit o formă de protecție profesională. Într-o economie instabilă, cu taxe în creștere și costuri mai mari, competențele actualizate sunt una dintre puținele forme reale de siguranță”, afirmă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.

Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor oferite online de 3.308 cursanți

Studiul Centrului de Formare APSAP a fost realizat pe baza răspunsurilor oferite online de 3.308 cursanți ai programelor de perfecționare profesională. Datele reflectă percepția unui public adult, activ profesional și interesat de dezvoltarea competențelor, iar rezultatele trebuie interpretate în acest context, fără a reprezenta un sondaj sociologic aplicabil întregii populații a României.

Centrul de Formare APSAP activează de peste 20 de ani în domeniul formării profesionale. Ecosistemul APSAP a fost înființat în 2006, prin Asociația Profesională a Specialiștilor în Administrație Publică, iar Fundația Centrul de Formare APSAP a fost fondată în 2014, având ca obiectiv principal dezvoltarea profesională pentru mediul privat, companii și specialiști.

De-a lungul timpului, la cursurile și sesiunile organizate de instituție au participat peste 250.000 de persoane, dintre care peste 150.000 la sesiunile online gratuite desfășurate începând cu anul 2020.