Impozitarea îi nemulțumește pe cei mai mulți români. 8 din 10 contribuabili spun că taxele au devenit excesive

Impozitarea din România este percepută ca fiind prea împovărătoare de majoritatea cetățenilor, potrivit unui studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada august 2025 – iunie 2026. Cercetarea, desfășurată pe un eșantion de 3.308 respondenți din toate regiunile țării, indică un nivel ridicat de nemulțumire față de fiscalitate, serviciile publice și modul în care sunt folosite resursele colectate de stat. Datele relevă, totodată, o scădere a încrederii în politicile fiscale și o presiune financiară resimțită tot mai puternic de populație.

Impozitarea din România este considerată excesivă de către 81,7% dintre respondenți

Impozitarea reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru români, iar rezultatele studiului APSAP arată că nemulțumirea față de sistemul fiscal a devenit dominantă în rândul contribuabililor.

Potrivit cercetării, 81,7% dintre respondenți consideră că nivelul taxelor și impozitelor din România este excesiv. Doar 11,2% apreciază că actualul nivel de taxare este rezonabil, în timp ce 7% nu au exprimat o opinie clară.

Percepția este alimentată de majorările fiscale din ultimul an, inclusiv creșterea cotei standard de TVA la 21%, scumpirea energiei și a carburanților, majorarea costurilor asociate locuirii și extinderea obligațiilor fiscale pentru mai multe categorii de venituri. În opinia multor participanți, presiunea financiară este amplificată de sentimentul că serviciile publice nu se îmbunătățesc în același ritm cu creșterea încasărilor bugetare.

Studiul evidențiază faptul că respondenții nu contestă necesitatea contribuțiilor către bugetul de stat, însă reclamă lipsa unui echilibru între taxele plătite și beneficiile primite. Mulți dintre participanți consideră că administrația publică rămâne lentă, infrastructura insuficient dezvoltată, iar accesul la servicii publice continuă să fie dificil.

În același timp, doar 20,2% dintre respondenți apreciază că politicile fiscale actuale se îndreaptă într-o direcție bună. În schimb, 50,6% consideră că direcția este greșită, iar 29,3% afirmă că nu mai pot identifica o strategie fiscală clară.

71,9% dintre respondenți consideră că statul nu susține dezvoltarea mediului privat

Percepția negativă nu se limitează la zona fiscală, ci se extinde și asupra relației dintre autorități și mediul de afaceri.

Datele studiului arată că 71,9% dintre respondenți consideră că instituțiile statului nu încurajează dezvoltarea mediului privat și nu contribuie suficient la susținerea economiei. Doar 12,3% apreciază că autoritățile oferă sprijin adecvat companiilor, în timp ce 15,8% nu au putut evalua situația.

Rezultatele sugerează existența unei neîncrederi semnificative în raporturile dintre administrație și antreprenori. Pentru mulți participanți la studiu, statul este perceput mai degrabă ca un colector de taxe și un organism de control decât ca un partener al dezvoltării economice.

În acest context, nemulțumirea față de fiscalitate este asociată și cu percepția că mediul privat suportă o parte importantă a poverii financiare fără a beneficia de măsuri suficiente de stimulare și predictibilitate.

Peste jumătate dintre respondenți au consumat economiile sau au rămas fără rezerve financiare

Situația financiară a gospodăriilor reprezintă unul dintre cele mai îngrijorătoare capitole ale cercetării realizate de APSAP.

Potrivit datelor colectate, 39,1% dintre participanți afirmă că au fost nevoiți să utilizeze economiile acumulate anterior pentru a face față cheltuielilor curente. Alți 15,1% declară că și-au epuizat complet rezervele financiare.

De asemenea, 18,4% spun că veniturile și cheltuielile au ajuns la un echilibru fragil, fără posibilitatea de a pune bani deoparte. Doar 22,5% au reușit să economisească într-o măsură redusă, iar numai 4,9% afirmă că economisesc mai mult decât în trecut.

Din perspectiva veniturilor, cea mai numeroasă categorie de respondenți este reprezentată de persoanele care câștigă între 5.001 și 7.000 de lei net pe lună, acestea având o pondere de 25,1%.

Structura veniturilor raportate de participanți este următoarea:

• 25,1% – între 5.001 și 7.000 lei net lunar;
• 16,9% – între 4.001 și 5.000 lei;
• 15,1% – între 7.001 și 9.000 lei;
• 12,2% – între 3.001 și 4.000 lei;
• 9,9% – sub 3.000 lei net lunar.

Datele sugerează că presiunea costurilor de trai afectează inclusiv segmente importante ale populației cu venituri medii, nu doar gospodăriile aflate la limita subzistenței.

Economia subterană continuă să fie percepută ca o problemă majoră

Percepția privind combaterea economiei la negru rămâne, de asemenea, predominant negativă.

Doar 5,6% dintre respondenți consideră că în ultimii doi ani au fost înregistrate progrese semnificative în reducerea economiei subterane. Alți 29,6% apreciază că există unele îmbunătățiri, însă într-un ritm lent.

În schimb, 34,9% afirmă că situația a rămas aproximativ neschimbată, 21,1% cred că economia la negru este în continuare foarte răspândită, iar 8,8% susțin că fenomenul s-a accentuat.

Rezultatele indică faptul că o mare parte dintre contribuabili nu sunt convinși că autoritățile reușesc să combată eficient activitățile economice nedeclarate. În consecință, apare sentimentul că obligațiile fiscale sunt suportate în principal de cei care respectă regulile, în timp ce o parte a economiei continuă să funcționeze în afara sistemului.

Aproape jumătate dintre respondenți consideră benefice măsurile promovate la nivelul Uniunii Europene
Studiul a analizat și percepția participanților asupra influenței Uniunii Europene asupra legislației și politicilor din România.

Conform rezultatelor, 44,7% dintre respondenți consideră că modificările impuse sau recomandate de Uniunea Europeană aduc beneficii cetățenilor și contribuie la îmbunătățirea legislației. În același timp, 33,8% apreciază că unele dintre aceste măsuri sunt defavorabile populației.

Alți 9% consideră că legislația națională ar trebui să fie independentă de influența europeană, iar 12,5% nu au o opinie clară asupra subiectului.

Datele indică o societate împărțită în privința efectelor politicilor europene, fără ca tendința dominantă să fie una anti-europeană. Cercetarea sugerează însă existența unor diferențe importante de percepție privind modul în care măsurile europene sunt explicate și implementate la nivel național.

Studiul APSAP a fost realizat pe un eșantion de 3.308 persoane din toate regiunile țării

Cercetarea a fost realizată de Centrul de Formare APSAP în perioada august 2025 – iunie 2026 și a inclus 3.308 respondenți din toate regiunile României.

Participanții sunt cursanți ai Centrului de Formare APSAP, înscriși la programe de perfecționare profesională autorizate sau recunoscute de instituții precum Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

Distribuția geografică arată că 31,7% dintre respondenți provin din regiunea București–Ilfov, urmată de Nord-Est (12,8%), Sud-Est (11,1%), Nord-Vest (11%) și Sud-Muntenia (10,8%). Totodată, 81,5% dintre participanți locuiesc în mediul urban, iar 18,5% în mediul rural.

Referitor la rolul formării profesionale într-un context economic dificil, „Românii nu mai privesc formarea profesională ca pe un moft. Pentru tot mai mulți oameni activi pe piața muncii, perfecționarea a devenit o formă de protecție profesională. Într-o economie instabilă, cu taxe în creștere și costuri mai mari, competențele actualizate sunt una dintre puținele forme reale de siguranță”, afirmă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.

Centrul de Formare APSAP este un furnizor de programe de perfecționare pentru adulți, dedicat profesioniștilor, managerilor, specialiștilor și echipelor din companii. Instituția organizează cursuri online, fizice și hibride în domenii precum management, resurse umane, fiscalitate, achiziții publice, securitate cibernetică, protecția datelor, competențe digitale, inteligență artificială, comunicare și leadership.