Digitalizarea câștigă teren în România. Tot mai mulți români vor dispariția ghișeului din instituțiile publice

Digitalizarea serviciilor publice este susținută de tot mai mulți români, potrivit celui mai recent studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute. Cercetarea, publicată în iunie 2026, arată că sprijinul pentru eliminarea interacțiunii la ghișeu a crescut semnificativ față de finalul anului trecut. În același timp, majoritatea respondenților consideră că transformarea digitală a statului avansează prea lent, deși beneficiile acesteia sunt recunoscute pe scară largă.

Digitalizarea serviciilor publice este susținută de tot mai mulți români, însă ritmul reformelor rămâne principala nemulțumire

Studiul realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute evidențiază că digitalizarea administrației publice este susținută de o proporție tot mai mare a populației, iar eliminarea deplasărilor la ghișeu este percepută drept una dintre cele mai importante direcții de modernizare a statului.

Datele cercetării arată că sprijinul pentru un model de administrație în care serviciile publice sunt accesate fără prezență fizică a crescut de la 68,7% în noiembrie 2025 la 77,5% în iunie 2026. Cel mai ridicat nivel de susținere a fost înregistrat în martie 2026, când 82,3% dintre respondenți s-au declarat favorabili unei astfel de transformări.

Preferința pentru utilizarea serviciilor online este și mai evidentă în cazul unor activități concrete. Astfel, 88% dintre participanții la sondaj spun că ar alege varianta online pentru programările la spitalele de stat, iar 82% preferă platformele digitale pentru obținerea documentelor emise de primării sau pentru plata taxelor și impozitelor.

Singurul domeniu în care interacțiunea fizică rămâne dominantă este cel al achiziției bunurilor de folosință îndelungată. Aproximativ 74% dintre respondenți afirmă că preferă în continuare experiența directă din magazine înainte de a cumpăra astfel de produse.

Beneficiile digitalizării sunt recunoscute, dar temerile privind securitatea datelor personale cresc

Rezultatele cercetării arată că percepția generală asupra transformării digitale rămâne una favorabilă. Aproximativ trei sferturi dintre români consideră că digitalizarea este „benefică” sau „foarte benefică”, ceea ce confirmă existența unui sprijin consistent pentru continuarea reformelor în administrația publică.

Ponderea celor care evaluează pozitiv digitalizarea a crescut de la 72,6% în noiembrie 2025 la 78,5% în martie 2026, iar în iunie 2026 s-a stabilizat la 75,4%. În același timp, percepțiile negative au urcat de la 4,2% în martie la 11,2% în iunie, semnalând că susținerea publică este condiționată de rezultate concrete și de măsuri eficiente de implementare.

În paralel, riscurile asociate transformării digitale s-au modificat semnificativ în percepția populației. Dacă la finalul anului 2025 predominau preocupările privind pierderea locurilor de muncă sau impactul asupra persoanelor vulnerabile, în prezent principala îngrijorare este reprezentată de accesul neautorizat la datele personale.

Acest risc a fost indicat de 56,9% dintre respondenți în martie 2026 și de 52,3% în iunie 2026, devenind cea mai importantă preocupare legată de dezvoltarea serviciilor digitale.

Majoritatea românilor consideră că statul se digitalizează prea încet, iar diferențele dintre generații rămân semnificative

Deși sprijinul pentru modernizarea administrației este ridicat, cei mai mulți respondenți apreciază că instituțiile publice nu reușesc să țină pasul cu așteptările cetățenilor.

În toate cele trei valuri ale studiului, peste opt din zece români au declarat că digitalizarea statului avansează „lent” sau „foarte lent”. Procentul a fost de 84,3% în noiembrie 2025, a urcat la 86,6% în martie 2026 și s-a menținut la un nivel ridicat, de 81,6%, în iunie 2026.

În același timp, doar 8,6% dintre participanții la sondaj consideră că România este în prezent „destul de” sau „foarte” digitalizată. Percepția generală s-a modificat însă ușor, de la ideea că statul este „puțin digitalizat”, exprimată de 51,8% dintre respondenți în noiembrie 2025, către evaluarea că acesta este „parțial digitalizat”, opțiune indicată de 40,8% dintre participanți în iunie 2026.

Raportul evidențiază și faptul că nivelul competențelor digitale rămâne una dintre cele mai importante provocări structurale. Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind Deceniul Digital, doar 31% dintre români dețin competențe digitale de bază.

Totuși, autoevaluarea respondenților indică o evoluție pozitivă. Proporția celor care își apreciază competențele ca fiind „scăzute” sau „foarte scăzute” a coborât de la 19,1% în noiembrie 2025 la 10,1% în iunie 2026.

În același interval, categoria celor care își evaluează competențele la un nivel „mediu” a crescut de la 41,1% la 44,4%, iar segmentul celor care se consideră cu pregătire digitală „ridicată” sau „foarte ridicată” a atins un maxim de 47,5% în martie 2026, înainte de o ușoară ajustare la 45,5% în iunie.

Studiul mai arată că decalajele socio-demografice rămân pronunțate în utilizarea serviciilor publice digitale. Rata de utilizare ajunge la 96% în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, însă scade la 48,2% în cazul persoanelor de peste 70 de ani. Diferențe importante sunt înregistrate și între mediile de rezidență, unde 90% dintre locuitorii din urban utilizează servicii publice digitale, comparativ cu 61,5% dintre persoanele din mediul rural.