Cristina Chiriac avertizează asupra unei obligații rămase fără rezultat public. România nu are centralizată conformarea companiilor listate înaintea aderării la OECD

România nu are publicat centralizat rezultatul aplicării obligațiilor privind echilibrul de gen în conducerea companiilor listate, arată cercetarea realizată de Cristina Chiriac, doctor în economie și președinte CONAF. Analiza a urmărit toate cele 85 de societăți de pe piața reglementată a Bursei de Valori București, înainte și după termenul de conformare din 30 iunie 2026. Subiectul apare în contextul procesului de aderare a României la OECD și al standardelor de guvernanță corporativă asumate de statul român. Singura imagine agregată asupra situației din piață provine, potrivit cercetării, din această analiză independentă.

Cristina Chiriac a analizat toate cele 85 de companii de pe piața reglementată

Cristina Chiriac a pornit cercetarea de la obligațiile introduse în legislația românească privind reprezentarea sexului subreprezentat în consiliile companiilor listate și de la absența, la momentul documentării, a unei situații agregate care să arate rezultatele aplicării acestora.

Legea prevede că Autoritatea de Supraveghere Financiară trebuie să publice și să actualizeze periodic lista societăților care ating obiectivele privind echilibrul de gen, însă cercetarea „Legea care nu se aplică” arată că documentul nu a putut fi identificat pe site-ul ASF la data verificării.

În paralel, Bursa de Valori București a publicat, chiar la 30 iunie 2026, când expira termenul de conformare, raportul de monitorizare a guvernanței corporative. Documentul BVB, realizat pe un eșantion de 78 de companii, nu prezintă însă ponderea agregată a femeilor în consiliile de administrație sau de supraveghere și nici numărul societăților care îndeplinesc obiectivele stabilite prin Legea nr. 24/2017.

Pentru a obține această imagine de ansamblu, cercetarea independentă a analizat toate cele 85 de companii existente pe piața reglementată, folosind două momente de referință: 31 decembrie 2025 și 30 iulie 2026.

România a primit avizul OECD pe guvernanță corporativă înainte de expirarea termenului din lege

Procesul de aderare la OECD este într-un stadiu avansat, România finalizând evaluările în 24 dintre cele 25 de comitete implicate. În domeniul guvernanței corporative, avizul a fost obținut la Paris, în sesiunea desfășurată în 7 și 8 aprilie 2025. Delegația României a fost condusă de președintele ASF, iar din aceasta a făcut parte și președintele Bursei de Valori București.

Cu aproximativ trei săptămâni înaintea acelei evaluări intrase însă în vigoare Legea nr. 11/2025, prin care România a transpus Directiva (UE) 2022/2381. Actul normativ a introdus pentru societățile listate care intră în domeniul său de aplicare obiective minime privind reprezentarea sexului subreprezentat în consilii, termenul pentru conformare fiind stabilit la 30 iunie 2026.

În aceste condiții, evaluarea OECD din aprilie 2025 putea analiza cadrul legislativ și practicile existente, dar nu și rezultatele efective ale noilor obligații. La acel moment, legea era în vigoare de numai trei săptămâni, iar companiile mai aveau peste un an până la termenul-limită pentru atingerea obiectivelor.

După un an și trei luni, termenul de conformare a trecut, însă cercetarea constată că indicatorul agregat care ar permite evaluarea efectului produs de lege nu este publicat centralizat de o instituție.

Legea obligă ASF să publice lista companiilor care au atins obiectivele

Responsabilitatea pentru centralizarea unei părți esențiale a acestor informații este prevăzută expres în legislație. Potrivit articolului 109⁶ din Legea nr. 24/2017, emitenții trebuie să transmită anual ASF, până la 15 iulie, informațiile referitoare la componența consiliilor, defalcată pe gen, iar autoritatea publică lista societăților care au atins obiectivele prevăzute de lege.

La 30 iulie 2026, potrivit documentării efectuate pentru cercetare, această listă nu putea fi identificată pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară.

Tot la nivelul pieței de capital, BVB a publicat la 30 iunie primul raport de monitorizare elaborat potrivit noului Cod de Guvernanță Corporativă, realizat împreună cu BERD. Analiza a inclus 78 de companii, însă nu indică ponderea femeilor în consiliile de administrație sau de supraveghere și nici numărul societăților care îndeplinesc obiectivele introduse prin Legea nr. 11/2025.

Cercetarea Cristinei Chiriac indică 82 de femei în consilii atât înainte, cât și după termen

Pentru a măsura schimbarea produsă în piață, Cristina Chiriac a reconstituit componența consiliilor celor 85 de companii de pe piața reglementată. Analiza a utilizat rapoartele depuse la BVB, hotărârile adunărilor generale și rapoartele anuale ale societăților, iar situația a fost măsurată înainte și după termenul legal.

La 31 decembrie 2025, cercetarea a identificat 383 de locuri în 75 de consilii, dintre care 82 erau ocupate de femei, ceea ce reprezenta 21,4%. La 30 iulie 2026, numărul total al locurilor scăzuse la 371, în timp ce numărul femeilor rămăsese neschimbat, la 82. Ponderea a ajuns astfel la 22,1%, o creștere de 0,7 puncte procentuale produsă fără o majorare a numărului de femei.

În intervalul analizat, șase consilii au câștigat câte o femeie, iar alte șase au pierdut câte una. Totodată, 25 de consilii nu aveau nicio femeie, iar 29 aveau exact una. Companiile cu structuri de conducere exclusiv masculine aveau împreună 12.006 angajați.

În cazul societăților românești supuse legii, cercetarea indică o reprezentare de 20,3%. Prin comparație, în octombrie 2025, femeile ocupau 33,6% dintre locurile din boardurile celor mai mari companii listate din Uniunea Europeană.

Datele OECD Corporate Governance Factbook arată, de asemenea, că în statele UE, la nivelul celor mai mari companii listate, media reprezentării femeilor crescuse de la 32,3% în 2022 la 34,7% în 2024, înainte ca directiva europeană să devină obligatorie.

Raportările ALRO, Electrica și Farmaceutica Remedia arată situații diferite de conformare

Informații privind aplicarea noilor reguli există deja la nivelul unor emitenți, însă acestea trebuie consultate separat, companie cu companie. Cercetarea arată că ALRO a precizat, în informarea depusă la 14 iulie 2026, că nu atinge niciunul dintre cele două obiective, având două femei într-un consiliu format din 11 administratori.

Electrica a raportat, la rândul său, că nu atinsese obiectivul la data de 30 iunie 2026 și a invocat dispozițiile tranzitorii cuprinse în articolul 175³ alineatul (3). În cazul Farmaceutica Remedia, raportul anual prezintă un consiliu format din trei membri, toți bărbați.

Aceste raportări permit verificarea individuală a emitenților, dar nu oferă automat imaginea întregii piețe. Pentru obținerea unui rezultat agregat, informațiile trebuie căutate și reconstruite separat pentru fiecare societate.

Cristina Chiriac: România va trebui să arate și ce efecte au produs regulile adoptate

Importanța datelor centralizate depășește însă aplicarea unei singure obligații legale, deoarece România figurează în OECD Corporate Governance Factbook 2025, iar prevederile adoptate în martie 2025 sunt menționate în document.

Principiile G20/OECD privind guvernanța corporativă prevăd transparență referitoare la componența consiliilor, calificările membrilor, procesul de selecție, celelalte mandate deținute, independența și diversitatea acestora, inclusiv din perspectiva genului. Cercetarea Cristinei Chiriac nu a identificat în România o bază publică unică în care asemenea informații să poată fi consultate centralizat și comparabil pentru toate companiile de pe piața reglementată.

„Avizul a fost o poză. Poza era bună: legea există, pragul este menționat, obligația de raportare publicată. Dar îndeplinirea țintelor OECD nu se termină cu o fotografie. România va trebui să arate ce reguli a adoptat și ce au produs ele. Mai e ceva. Problema nu este doar fragmentarea informației, ci și accesibilitatea ei. Raportarea în limba engleză diferă de la emitent la emitent, iar o bază centralizată în care un investitor străin să poată vedea situația întregii piețe reglementate nu există,” a declarat Dr.ec. Cristina Chiriac, președinte CONAF.

Companiile controlate de stat ating obiectivul în 60% dintre cazurile analizate

O diferență importantă identificată de cercetare apare între societățile controlate de stat și companiile private cărora li se aplică aceleași prevederi. Cele zece companii în care statul român deține controlul ating obiectivul în 60% dintre cazuri, în timp ce procentul înregistrat în rândul companiilor private supuse legii este de 29,2%. Niciunul dintre consiliile companiilor de stat analizate nu este format exclusiv din bărbați.

Cadrul legislativ privind echilibrul de gen este același, însă mecanismele de selecție diferă. Întreprinderile publice au proceduri scrise pentru alegerea administratorilor în baza OUG nr. 109/2011 și există o agenție care verifică și avizează aceste proceduri, având posibilitatea de a le trimite înapoi.

În ianuarie 2026, AMEPIP a început verificări la 847 de autorități publice tutelare pentru a determina motivele pentru care procedurile de selecție nu fuseseră finalizate în termenele prevăzute de lege și pentru identificarea persoanelor responsabile. Pentru societățile private listate nu există un mecanism instituțional echivalent prin care fiecare procedură de selecție să fie verificată în aceeași manieră.

„Se vorbește mult despre ținte, însă nu se vorbește despre cum se ating, care sunt sancțiunile dacă nu se ating. Uitați-vă la cercetarea realizată. Arată o diferență care merită explicată. Acolo unde există și un control suplimentar, conformarea este de două ori mai mare. Și rămâne întrebarea pe care statul ar trebui să și-o pună”, spune Cristina Chiriac.

Cercetarea indică măsurile prin care datele ar putea deveni comparabile pentru întreaga piață

Una dintre măsurile indicate în cercetare privește aplicarea obligației ASF de a publica și actualiza periodic lista prevăzută la articolul 109⁶. Autoritatea primește deja informările transmise de emitenți până la 15 iulie și poate stabili câte companii și-au respectat obligația de raportare până la această dată.

La nivelul Bursei de Valori București, analiza propune introducerea unui câmp standard în raportările emitenților, care să cuprindă numele membrului consiliului, funcția, statutul de executiv sau neexecutiv, genul și perioada mandatului. Un asemenea format ar permite compararea informațiilor la nivelul întregii piețe și ar răspunde cerințelor de transparență promovate prin Principiile G20/OECD.

Pe baza structurii consiliilor existente la 30 iulie, cercetarea estimează că atingerea integrală a obiectivelor ar necesita 43 de numiri sau modificări ale componenței în 33 de societăți. Pentru 23 dintre acestea, diferența până la conformare este de un singur loc. O parte dintre modificări ar putea interveni odată cu expirarea mandatelor actuale și organizarea noilor proceduri de selecție.

„Legea care nu se aplică” acoperă toate cele 85 de companii de pe piața reglementată

Cercetarea „Legea care nu se aplică”, realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac, cuprinde toate cele 85 de companii listate pe piața reglementată a Bursei de Valori București și utilizează două momente de referință, 31 decembrie 2025 și 30 iulie 2026.

Datele au fost obținute din surse publice, respectiv rapoartele depuse de emitenți la infocont, hotărârile adunărilor generale și rapoartele anuale. Datele referitoare la firme provin din extrageri RisCo realizate la 30 iulie 2026, iar informațiile financiare au fost preluate din situațiile ANAF aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2025. Autorul cercetării precizează că nu au fost solicitate date direct de la companiile analizate.

Analiza are și un studiu corespondent dedicat pieței AeRO, intitulat „Legea care nu există”, care examinează 245 de emitenți. Cristina Chiriac a publicat, în 2016, și lucrarea „Marea Privatizare”, o analiză dedicată unui număr de 7.726 de societăți transferate din proprietatea statului în proprietate privată.