România urcă în topul marilor huburi industriale din Europa. Aproape 9 din 10 județe atrag investiții în producție

România își consolidează poziția pe piața industrială europeană, într-un moment în care tot mai multe companii își reorganizează capacitățile de producție și lanțurile de aprovizionare. Cel mai recent raport publicat de Colliers arată că 36 de județe din țară se numără printre cele mai atractive regiuni europene pentru dezvoltarea unor proiecte industriale. Evoluția este susținută de costurile competitive, extinderea infrastructurii și cererea în creștere pentru spații moderne. În acest context, investițiile în producție continuă să contribuie la dezvoltarea pieței industriale și logistice din România.

România este printre cele patru state europene care concentrează cele mai atractive regiuni pentru industrie

România își consolidează profilul de destinație pentru proiectele industriale, pe fondul tendinței companiilor de a reloca sau extinde activitățile de producție în piețe europene mai competitive. Potrivit raportului „ExCEEding Borders: CEE & Iberia: Driving Europe’s Industrial Transformation”, realizat de Colliers, două treimi dintre regiunile europene cu cel mai ridicat potențial pentru activități de producție sunt concentrate în Polonia, Spania, România și Franța.

Analiza evidențiază că 36 dintre cele 41 de județe ale României, echivalentul a aproape nouă din zece, sunt incluse în categoria regiunilor europene considerate atractive pentru dezvoltarea investițiilor industriale. Clasamentul reflectă avantajele competitive oferite de costurile operaționale, disponibilitatea forței de muncă și măsurile de sprijin dedicate investitorilor.

La începutul anului 2026, stocul modern de spații industriale și logistice din România depășea 8 milioane de metri pătrați. Aproape jumătate din această suprafață, respectiv 3,9 milioane de metri pătrați, este concentrată în București. În același timp, la nivel național sunt în construcție aproximativ 450.000 de metri pătrați de noi spații, dintre care 195.000 de metri pătrați în zona Capitalei.

Aceste evoluții plasează România pe locul al treilea în regiunea ECE-14, după Polonia și Cehia, din punctul de vedere al stocului de spații industriale moderne. În paralel, dezvoltatorii accelerează realizarea unor clădiri eficiente energetic și certificate conform standardelor de sustenabilitate, pe măsură ce cerințele chiriașilor, investitorilor și instituțiilor de finanțare devin tot mai stricte.

În acest context, perspectivele pieței sunt influențate și de îmbunătățirea infrastructurii, chiar dacă aceasta rămâne unul dintre principalele puncte vulnerabile ale României.

„Europa Centrală și de Est nu mai este privită doar ca o regiune cu potențial de creștere, ci devine tot mai mult un punct strategic pentru producția europeană. Vedem deja acest lucru în discuțiile cu investitorii, unde România apare tot mai des pe lista scurtă a companiilor care își regândesc rețeaua de producție, depozitare sau distribuție în Europa.

Aproape 9 din 10 județe din România sunt incluse în categoria regiunilor europene atractive pentru investiții industriale, susținute de costuri competitive, acces la forță de muncă industrială și stimulente pentru investiții.

Principalul punct sensibil rămâne infrastructura, însă și aici progresul este vizibil. Dacă ritmul actual continuă, România are șanse reale să ajungă la aproximativ 2.000 de kilometri de autostradă până la finalul acestui deceniu, ceea ce ar însemna mai mult decât dublu față de nivelul din 2019”, explică Victor Coșconel, Partner în cadrul Colliers.

Cererea pentru spații industriale a atins un nivel record, iar producția câștigă tot mai mult teren

Datele analizate de Colliers arată că piața industrială din România a înregistrat un nou record în 2025. Cererea pentru spații industriale și logistice s-a apropiat de un milion de metri pătrați închiriați, aproape dublu comparativ cu anul precedent. Evoluția s-a produs într-un context economic marcat de incertitudini, ceea ce indică reziliența pieței și interesul tot mai mare al companiilor pentru România.

Consultanții observă și o schimbare importantă în structura cererii. Dacă înainte de pandemie spațiile dedicate activităților de producție reprezentau doar o pondere redusă din totalul tranzacțiilor, în ultimii ani acestea au devenit un segment tot mai important al pieței.

În prezent, activitățile de producție generează cel puțin 20% din suprafața închiriată anual. Mai mult, în perioada 2023-2024, acest segment a depășit o treime din cererea totală de închiriere, semn că dezvoltarea industriei nu mai reprezintă un fenomen punctual, ci o tendință structurală. Evoluția este susținută de fenomenul de nearshoring, de raportul competitiv dintre costuri și productivitate, dar și de extinderea rețelei de autostrăzi, care face tot mai multe orașe atractive pentru proiecte industriale.

În paralel, Bucureștiul își păstrează poziția de cea mai mare piață industrială a țării, însă ponderea Capitalei în cererea totală începe să scadă. Orașele din vestul României, regiunile conectate la coridoarele europene de transport și zonele cu tradiție industrială atrag tot mai multe proiecte de producție, logistică, distribuție și dezvoltări build-to-suit.

„Vedem o tranziție de la o piață dominată aproape exclusiv de logistică și distribuție către una mai complexă, în care producția, logistica urbană, e-commerce-ul și soluțiile build-to-suit contribuie împreună la dezvoltare. Pentru România, diferența față de piețele mai mature nu trebuie privită ca un handicap, ci ca o oportunitate. Dintre marile segmente de real estate comercial, industrialul are probabil cel mai mare potențial de creștere pe termen lung. Chiar dacă pot apărea fluctuații pe termen scurt, generate de incertitudini economice sau politice, fundamentele pieței rămân solide”, adaugă Victor Coșconel.

Capitalul se orientează către proiecte moderne, iar criteriile ESG influențează tot mai mult deciziile de investiții

Indicatorii pieței continuă să susțină competitivitatea României. Rata de neocupare a spațiilor industriale se menține în jurul valorii de 5%, în timp ce chiriile pentru spațiile moderne variază între 4,5 și 5 euro pe metru pătrat pe lună, un nivel competitiv în raport cu piețele mature din regiune.

În același timp, randamentele investiționale estimate la aproximativ 7,75% pentru activele prime continuă să atragă interesul investitorilor, depășind nivelurile înregistrate în Cehia sau Slovacia. Cu toate acestea, capitalul devine mai selectiv și se îndreaptă în special către proiectele cu fundamente solide și perspective de dezvoltare pe termen lung.

La nivelul Europei Centrale și de Est, ECE-6 concentrează peste 80% din stocul modern de spații industriale și logistice din regiune, care se apropie de 70 de milioane de metri pătrați. La finalul anului 2025, aproape 5 milioane de metri pătrați se aflau în construcție. Totodată, capitalul autohton și regional reprezintă deja 58% din volumul total al investițiilor, ceea ce indică maturizarea pieței și o dependență mai redusă de investitorii internaționali.

Raportul evidențiază și diferențele tot mai mari dintre clădirile moderne, eficiente energetic, și stocul industrial mai vechi. Proiectele certificate conform standardelor internaționale, dotate cu soluții pentru eficiență energetică și panouri fotovoltaice, înregistrează un interes mai ridicat din partea chiriașilor și investitorilor. În România, criteriile ESG sunt integrate tot mai frecvent în procesele de închiriere și finanțare, iar eficiența energetică a devenit o condiție importantă pentru dezvoltarea noilor proiecte.