Cupa Mondială aduce premii record, dar nu și boom economic. Analiza XTB arată cine sunt adevărații câștigători

Cupa Mondială a ajuns în faza sferturilor de finală, într-un moment în care interesul public este în continuă creștere, iar mizele sportive și financiare devin tot mai mari. O analiză realizată de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, arată însă că efectele economice ale turneului sunt mai reduse decât estimările inițiale în multe dintre țările gazdă. Deși FIFA și federațiile participante beneficiază de venituri și premii record, datele disponibile până în prezent indică rezultate sub așteptări în turism, ospitalitate și piața muncii.

Cupa Mondială distribuie premii record, însă impactul economic rămâne inegal între organizatori și economiile locale

Cupa Mondială generează în acest an venituri fără precedent pentru FIFA și recompense financiare consistente pentru federațiile participante, însă beneficiile economice nu sunt distribuite în mod egal între actorii implicați, potrivit analizei realizate de Claudiu Cazacu.

Extinderea competiției a adus un număr mai mare de echipe și de meciuri, ceea ce s-a tradus prin venituri suplimentare pentru organizator și prin creșterea fondului total de premiere. Fiecare selecționată calificată încasează automat 12,5 milioane de dolari, iar valoarea totală a premiilor s-a dublat față de ediția precedentă, ajungând la 871 de milioane de dolari.

„Pentru unele țări mici, acestea pot face diferența: suma primită de Capul Verde în urma promovării din faza grupelor, chiar dacă nu s-a calificat ulterior în optimi, a ajuns la 21 de milioane de dolari, adică aproximativ 0,75% din PIB.

Câștigătoarea va primi 50 de milioane de dolari, în timp ce locul al doilea va fi recompensat cu 33 de milioane de dolari, pe lângă cele 1,5 milioane de dolari oferite drept costuri de pregătire. Banii ajung la asociațiile care sunt membre participante din fiecare țară”, spune Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.

Pentru suporteri, experiența turneului implică însă costuri foarte ridicate. În funcție de itinerariu și de numărul partidelor urmărite, cheltuielile au depășit în multe cazuri 7.000 de dolari chiar înaintea semifinalelor și finalei. Totodată, cele mai ieftine bilete disponibile la revânzare pentru ultimul act al competiției se apropie de 11.000 de dolari, în timp ce FIFA percepe un comision de 15% de la fiecare parte implicată în tranzacțiile efectuate prin propria platformă.

Hotelurile și serviciile s-au scumpit, însă turismul și consumul nu au atins nivelurile prognozate

Datele analizate arată că majorarea prețurilor din perioada competiției nu a fost însoțită de creșterile economice estimate anterior, în special în Mexic și Canada.

Potrivit calculelor publicate de The Athletic, tarifele hotelurilor sunt, în medie, cu aproximativ 50% mai mari în zilele în care se dispută meciuri. Vizitatorii reclamă și costurile ridicate ale produselor și serviciilor. Un turist german a semnalat că o bere în Canada costă 24,25 dolari canadieni, echivalentul a aproximativ 15 euro, adică de aproape trei ori mai mult decât în Germania.

În Los Angeles, parcarea a ajuns până la 300 de dolari, iar transportul feroviar către stadionul din New York a costat 98 de dolari. Nici în Mexic situația nu este diferită, unde o bere vândută cu 300-310 pesos echivalează cu aproximativ 15 euro, adică salariul aferent unei zile de muncă pentru mulți localnici.

În Mexic, costurile ridicate ale transportului și faptul că țara găzduiește doar 13 dintre cele 104 meciuri au redus impactul anticipat asupra economiei. Operatorii aeroportuari au raportat scăderi ale traficului de pasageri cuprinse între 5,1% și 8,5%, în condițiile în care investitorii mizau pe creșteri de două cifre.

Diferențele dintre estimările oficiale și rezultatele de până acum sunt semnificative. Moody’s estimează că orașele gazdă vor primi aproximativ 770.000 de vizitatori pe durata turneului, în timp ce Ministerul Turismului din Mexic prognoza încă din toamna anului trecut un aflux de 5,5 milioane de turiști. În consecință, contribuția la produsul intern brut este evaluată la doar 0,13%.

Nici în Canada rezultatele nu confirmă pe deplin așteptările. Veniturile hotelurilor au crescut cu 18% în primele două săptămâni ale competiției, însă restaurantele și barurile au înregistrat un avans de numai 3%, iar magazinele alimentare de 6%. Prin comparație, în timpul turneului susținut de Taylor Swift, consumul în restaurante crescuse cu aproximativ 12%. Deși Deloitte estimează un impact economic de 940 de milioane de dolari pentru zona metropolitană Toronto, afacerile locale raportează până acum rezultate inferioare prognozelor.

Piața muncii din SUA nu confirmă estimările optimiste, iar beneficiile economice rămân limitate

Una dintre cele mai importante așteptări legate de organizarea competiției în Statele Unite a vizat crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă, însă datele publicate până acum indică o evoluție diferită.

Conform raportului Biroului pentru Statistică a Muncii din SUA (BLS), cifrele care pot fi ulterior revizuite arată că sectorul ospitalității a pierdut, în ansamblu, 61.000 de locuri de muncă, deși estimările indicau un plus de aproximativ 40.000 de angajați. La nivelul întregii economii americane au fost create 57.000 de locuri de muncă, un rezultat inferior așteptărilor.

În analiza sa, Claudiu Cazacu amintește că FIFA estima anterior aproximativ 185.000 de noi locuri de muncă generate în Statele Unite și circa 824.000 la nivel mondial. Numai industria ospitalității ar fi trebuit să creeze peste 31.600 de locuri de muncă, iar transportul aerian peste 20.000.

„Cu toate acestea meciurile cele mai importante urmează, ceea ce înseamnă că este posibil ca datele să se schimbe. O reversare totală a evoluției generale sub așteptări la nivelul vizitatorilor și efectelor în economie pare, însă, puțin probabilă. Deseori, efectul de substituție (turiștii ”obișnuiți” tind să stea acasă atunci când fluxul de vizitatori sportivi și prețurile cresc în timpul partidelor) face ca rezultatul net al turismului să fie supraestimat”, a explicat Claudiu Cazacu.

Analiza subliniază însă că există și beneficii care nu pot fi măsurate exclusiv prin indicatori economici. Imaginea internațională a statelor organizatoare, vizibilitatea globală, consolidarea identității comunităților și creșterea nivelului de satisfacție al populației reprezintă avantaje recunoscute de numeroase studii, chiar și atunci când impactul asupra economiei este mai redus decât estimările inițiale.

Pe de altă parte, FIFA se numără printre marii beneficiari ai competiției, cu venituri și excedente estimate la niveluri record. În același timp, performanțele sportive influențează comportamentul consumatorilor. Studiile arată că rezultatele bune ale echipelor naționale stimulează consumul și activitatea economică, în timp ce eliminările timpurii produc efectul invers.

„Un studiu al lui Marco Mello (Universitatea din Aberdeen) descrie un salt de cel puțin 0,48% al ritmului anual al PIB în țara câștigătoare, pentru două trimestre. Opusul: o eliminare prematură, e de așteptat să fie de asemenea valabil, dar cuantificarea e dificil de realizat”, a punctat reprezentantul XTB.

Interesul generat de competiție s-a reflectat și în mediul digital. Google a raportat un vârf istoric al utilizării platformei imediat după golul prin care Argentina a obținut victoria într-un meci dramatic cu Egiptul. Căutările legate de partidă și de Lionel Messi au dominat clasamentele la nivel global, iar această audiență ridicată contribuie la creșterea veniturilor din publicitate pentru Google și pentru publicațiile sportive online pe întreaga perioadă a turneului final.