BNR menține dobânda-cheie la 6,50%, în condițiile în care inflația a urcat la 10,85% în luna mai

Rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului al doilea din 2026, ajungând la 10,85% în luna mai, de la 9,87% în martie, potrivit datelor prezentate de Banca Națională a României.

România, sub presiunea prețurilor: inflația a ajuns la 10,85%, iar BNR menține dobânda-cheie

Evoluția a fost determinată în principal de accelerarea creșterilor de prețuri la gaze naturale, combustibili și produse cu prețuri administrate, influențată de efectele de bază și de majorarea cotației petrolului. La această dinamică a contribuit și creșterea semnificativă a chiriilor pentru locuințele de stat.

„Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, a hotărât următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
• Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se arată în comunicat emis de BNR

În același timp, mai transmite BNR, inflația de bază, calculată prin indicatorul CORE2 ajustat, și-a întrerupt scăderea lentă începută la începutul anului. Rata anuală a acestui indicator a crescut ușor în primele două luni ale trimestrului al doilea, ajungând la 8,5% în mai 2026, față de 8,2% în martie. BNR arată că această evoluție a fost influențată de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului de schimb leu/euro și de dinamica prețurilor unor produse importate, în contextul menținerii unor așteptări inflaționiste ridicate pe termen scurt.

Activitatea economică a scăzut în primul trimestru, cu semnale de revenire în trimestrul al doilea

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparațiile între statele membre ale Uniunii Europene, a urcat la 9,7% în mai 2026, de la 9% în martie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 9,4%, de la 8,5%, iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a ajuns la 8,4%, față de 7,6% în luna martie.

Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul al patrulea din 2025, raportată la evoluția trimestrială. BNR apreciază că această evoluție indică o posibilă adâncire moderată a deficitului de cerere agregată, în linie cu estimările anterioare.

Comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, activitatea economică a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025. Evoluția a fost influențată de accentuarea scăderii consumului gospodăriilor populației, în timp ce formarea brută de capital fix și-a încetinit ritmul de creștere, dar a rămas la un nivel solid.

Vânzările cu amănuntul și-au redus declinul anual în lunile aprilie-mai

Contribuția exportului net la creșterea economică s-a redus în primul trimestru, ca urmare a restrângerii diferenței dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii. Ambele componente au înregistrat scăderi față de trimestrul anterior. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale și-a diminuat mai lent reducerea anuală, iar deficitul de cont curent și-a accentuat scăderea, pe fondul îmbunătățirii evoluției balanțelor veniturilor.

Cele mai recente date analizate de BNR indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul anterior, pe fondul unor evoluții diferite între componentele cererii agregate și sectoarele economiei.

Vânzările cu amănuntul și-au redus declinul anual în lunile aprilie-mai, iar comerțul auto-moto a înregistrat o ușoară accelerare a creșterii în prima lună a trimestrului al doilea. În schimb, serviciile prestate populației și-au accentuat scăderea. Volumul lucrărilor de construcții a avut o creștere importantă în luna aprilie, în timp ce producția industrială și-a amplificat ușor contracția față de perioada similară a anului trecut.

Piața muncii și creditarea au avut evoluții mixte

Numărul salariaților din economie a continuat să scadă în aprilie 2026, însă într-un ritm mai redus comparativ cu lunile anterioare. Rata șomajului calculată conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii s-a menținut aproape constantă în perioada aprilie-mai, după ce ajunsese la o medie de 6,4% în primul trimestru.

Dinamica anuală a salariului brut nominal și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-au încetinit scăderea în aprilie față de trimestrul precedent, însă au rămas la niveluri reduse din perspectivă istorică. În același timp, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au continuat să scadă în trimestrul al doilea, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus, potrivit sondajelor recente.

Pe piața financiară, principalele cotații interbancare au avut o evoluție aproape constantă în a doua jumătate a trimestrului al doilea. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au continuat ajustarea descendentă, într-un ritm lent și cu fluctuații, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al situației politice interne și al incertitudinilor asociate.

Raportul leu/dolar a continuat tendința de creștere

Cursul de schimb leu/euro și-a recuperat în mare parte scăderea înregistrată la mijlocul trimestrului al doilea și s-a menținut ulterior la un nivel ușor inferior celui atins la începutul lunii mai. Raportul leu/dolar a continuat tendința de creștere reluată în a doua jumătate a lunii aprilie, pe fondul aprecierii monedei americane pe piețele internaționale.

Creditarea sectorului privat a continuat să crească, ritmul anual ajungând la 7,7% în mai 2026, față de 7,1% în martie. Evoluția a fost susținută de creșterea creditării în valută, în special pentru companiile nefinanciare, în timp ce componenta în lei a avut o evoluție mai lentă. Ponderea creditelor în lei în totalul finanțărilor acordate sectorului privat a scăzut la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie.

BNR estimează reducerea inflației în perioada următoare

Potrivit evaluărilor actuale ale BNR, rata anuală a inflației ar urma să scadă ușor, iar în trimestrul al treilea din 2026 este anticipată o reducere mai amplă. Evoluția este asociată cu disiparea efectelor directe generate de eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

Pe termen mai lung, banca centrală anticipează presiuni dezinflaționiste provenite în special din evoluția cererii agregate, pe fondul ajustărilor bugetare începute în 2025 și continuate în 2026. Acestea ar putea avea efecte și asupra anticipațiilor inflaționiste și asupra reducerii deficitului de cont curent.

BNR menționează că rămân incertitudini importante legate de măsurile viitoare privind consolidarea bugetară, inclusiv cele asociate Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și procedurii de deficit excesiv.

Totodată, conflictul din Orientul Mijlociu și evoluțiile de pe piața energetică internațională reprezintă factori de risc pentru activitatea economică și pentru perspectiva inflației. Acestea pot influența puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor, activitatea companiilor, costurile de finanțare și percepția de risc asupra regiunii.

Banca centrală a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare la 7,50% pe an

BNR arată că absorbția fondurilor europene, în special a celor disponibile prin PNRR, rămâne importantă pentru susținerea investițiilor și pentru realizarea reformelor structurale, inclusiv în domeniul tranziției energetice.

Pe baza evaluărilor disponibile și în condițiile unor incertitudini ridicate, Consiliul de administrație al BNR a decis la ședința din 8 iulie 2026 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.

De asemenea, banca centrală a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare la 7,50% pe an și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit au fost menținute.

Minuta deliberărilor privind decizia de politică monetară va fi publicată pe site-ul BNR în data de 20 iulie 2026, la ora 15:00. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 10 august 2026, a mai transmis BNR.