Noua hartă fiscală a Europei: ce taxe au crescut și care au pierdut teren potrivit raportului UE

Comisia Europeană a publicat Raportul anual privind impozitarea (ART), document care oferă o analiză amplă a politicilor fiscale din statele membre ale Uniunii Europene. Raportul prezintă evoluțiile recente ale sistemelor fiscale europene, analizează structura veniturilor publice și evidențiază direcțiile prin care poate fi îmbunătățită conformitatea fiscală.

De unde vin banii statelor europene. Comisia Europeană prezintă cea mai recentă analiză fiscală

Potrivit documentului, ponderea totală a impozitelor raportată la produsul intern brut al Uniunii Europene a ajuns la 39,4% în 2024. Nivelul reprezintă o ușoară revenire după scăderea înregistrată în 2023, an care a marcat cea mai redusă valoare din ultimul deceniu.

Majorarea raportului impozite/PIB a fost observată în 22 de state membre, evoluția fiind influențată în principal de creșterea ponderii veniturilor provenite din impozitarea muncii, inclusiv prin contribuțiile sociale.

Impozitele pe veniturile salariale au avut cea mai importantă contribuție la totalul veniturilor fiscale din UE, reprezentând 51,5%. Impozitele pe consum au avut o pondere de 26,8%, iar cele pe capital au reprezentat 21,6% din totalul veniturilor fiscale.

Ce mai arată raportul Comisiei Europene

Raportul arată că sistemele fiscale nu au doar rolul de a genera venituri pentru bugetele publice, ci pot influența și comportamentul economic al angajaților și al companiilor. Prin modul în care sunt construite, acestea pot susține obiective de politică publică, pot corecta anumite dezechilibre ale pieței și pot încuraja activitatea economică.

Pe piața muncii, impozitele și contribuțiile sociale contribuie la stabilirea stimulentelor pentru muncă. În același timp, anumite instrumente fiscale pot susține investițiile companiilor în domenii considerate importante la nivel european.

Raportul evidențiază și rolul stimulentelor fiscale în sprijinirea utilizării tehnologiilor cu emisii reduse de carbon. Accelerarea procesului de decarbonizare rămâne una dintre prioritățile de politică ale Uniunii Europene, iar măsurile fiscale pot contribui la atingerea acestui obiectiv.

Modificări în structura veniturilor fiscale europene

Analiza Comisiei Europene indică faptul că, în ultimul deceniu, structura veniturilor fiscale din UE a trecut prin schimbări treptate. Sistemele fiscale s-au orientat gradual de la impozitele bazate pe consum către cele asociate capitalului.

Impozitele pe veniturile din muncă continuă să reprezinte o componentă principală a veniturilor publice, însă nivelul dependenței de această categorie diferă semnificativ între statele membre. Evoluțiile sunt, de asemenea, diferite de la o țară la alta, în funcție de politicile adoptate.

Statele care urmăresc consolidarea fiscală tind să se bazeze într-o măsură mai mare pe impozitarea veniturilor din muncă, în timp ce alte state au urmat o direcție diferită. În același timp, impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată au beneficiat de evoluții favorabile, în timp ce impozitele pe mediu și pe proprietate au înregistrat scăderi.

Reformarea administrațiilor fiscale și îmbunătățirea conformării

Comisia Europeană și administrațiile fiscale naționale desfășoară acțiuni pentru simplificarea regulilor fiscale, creșterea competitivității și susținerea dezvoltării economice. Prin Instrumentul de asistență tehnică (STI), Comisia a sprijinit modernizarea administrațiilor fiscale.

Potrivit raportului, 22% dintre proiectele STI sunt dedicate îmbunătățirii conformității fiscale, iar alte 21% vizează digitalizarea administrării veniturilor. De asemenea, Facilitatea europeană de redresare și reziliență a susținut o serie de reforme fiscale importante în statele membre.

Raportul analizează și factorii care influențează respectarea sau nerespectarea obligațiilor fiscale de către contribuabili. Comportamentul fiscal este determinat nu doar de regulile existente, ci și de modul de funcționare al administrațiilor fiscale, capacitatea acestora de aplicare a legislației, nivelul de încredere publică și factorii socioeconomici.

Capacitatea autorităților fiscale de a asigura respectarea legislației este considerată un element important, însă aceasta nu poate compensa integral lipsa încrederii publice în instituții sau un nivel redus al moralității fiscale. Indicatorii privind deficitul fiscal, care compară veniturile estimate cu cele efectiv colectate, rămân instrumente importante pentru evaluarea eficienței sistemelor fiscale naționale.

Politica fiscală, parte importantă a agendei economice europene

Raportul anual privind impozitarea subliniază importanța politicii fiscale pentru obiectivele economice și politice ale Uniunii Europene. Construirea unor sisteme fiscale competitive, echitabile, simple și rezistente este considerată necesară pentru susținerea finanțelor publice, stimularea investițiilor și consolidarea încrederii.

Sistemele fiscale bine structurate pot contribui la creșterea competitivității economice și la dezvoltarea unei societăți mai echilibrate și mai sustenabile. În contextul în care Europa trebuie să direcționeze resurse către priorități precum competitivitatea și securitatea, raportul poate fi utilizat pentru identificarea problemelor existente în colectarea veniturilor fiscale.

Documentul evidențiază rolul unor sisteme fiscale eficiente în sprijinirea creșterii economice, inovării și investițiilor, precum și importanța unui cadru fiscal solid pentru stabilitatea și reziliența Uniunii Europene.