Economia României a trecut de la creștere la scădere. Petrișor Peiu trage semnalul de alarmă: „Începem să devenim o insulă la periferia Europei”

Economistul și senatorul AUR Petrișor Peiu a publicat o analiză amplă privind evoluția economiei românești în ultimul deceniu, comparând situația din primul trimestru al anului 2016, când la Palatul Victoria era instalat Guvernul Cioloș, cu cea din primul trimestru al anului 2026, în contextul discuțiilor privind formarea unui nou executiv. Potrivit acestuia, economia a trecut de la o creștere de 4,3% la o contracție de 1,2%, în timp ce industria și-a redus semnificativ contribuția la PIB, iar deficitul comercial s-a adâncit de aproape patru ori.

Petrișor Peiu: Economia României s-a schimbat radical în ultimii 10 ani

În analiza publicată pe Facebook, Petrișor Peiu pornește de la comparația dintre două momente politice pe care le consideră similare: instalarea unui guvern tehnocrat în 2016 și propunerea unui nou executiv tehnocrat în 2026.

Acesta subliniază că, deși contextul politic pare asemănător, situația economică este complet diferită.

„Acum 10 ani (trim I din 2016), la instalarea guvernului „tehnocrat” Cioloș, economia creștea cu 4,3%, iar azi (trim I 2026) , la propunerea de guvern „tehnocrat” Tomac, economia scade cu 1,2%”, a scris Peiu.

Potrivit senatorului, în urmă cu un deceniu creșterea economică era susținută în principal de comerțul cu amănuntul, sectorul IT&C, serviciile profesionale, administrația publică și industria spectacolelor. În prezent, multe dintre aceste sectoare contribuie la încetinirea economiei.

Peiu observă că exact domeniile care reprezentau motoarele creșterii economice în 2016 se află acum printre factorii care trag economia în jos.

Industria a pierdut teren în fața consumului

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă trase de economist privește transformarea structurii economiei românești.

Conform datelor prezentate de acesta, industria și-a redus puternic ponderea în produsul intern brut. Dacă în 2016 sectorul industrial reprezenta 21,1% din economie, în 2026 acesta a ajuns la doar 15,8%.

În schimb, comerțul cu amănuntul și-a majorat contribuția de la 18% la 22,5% din PIB, devenind cea mai importantă componentă a economiei.

De asemenea, sectorul informațiilor și comunicațiilor a crescut de la 6,1% la 8,1% din PIB, în timp ce construcțiile au urcat de la 3,7% la 5,3%.

Peiu atrage însă atenția că această transformare nu este neapărat una pozitivă.

„Cea mai importantă componentă din PIB o reprezintă retail-ul (comerțul cu amănuntul), fix ramura care scade de 9 luni consecutiv!”, susține acesta.

În opinia sa, faptul că economia depinde într-o măsură atât de mare de consum reprezintă o vulnerabilitate majoră.

Statul ocupă un loc tot mai mare în economie

Un alt aspect evidențiat în analiză este creșterea rolului administrației publice.

Datele prezentate de senator arată că ponderea administrației publice în PIB a crescut de la 13,2% în 2016 la 14,6% în 2026.

În același timp, ponderea industriei s-a redus constant.

„Avem un stat mult prea extins- el ocupă în PIB un spațiu aproape egal cu industria!”, avertizează Petrișor Peiu.

Acesta consideră că extinderea aparatului public și a cheltuielilor statului a avut loc în paralel cu slăbirea sectoarelor productive ale economiei.

Mai mult, consumul final al administrației publice a crescut de la 8,3% la 10% din PIB, ceea ce, în opinia sa, confirmă tendința de majorare a rolului statului în economie.

Deficitul comercial s-a mărit de aproape patru ori

Poate cel mai îngrijorător indicator analizat de Petrișor Peiu este deficitul comercial.

Potrivit acestuia, în 2016 deficitul comercial reprezenta doar 1,3% din PIB, în timp ce în 2026 a ajuns la 5,1%.

„Deficitul comercial este o gaură uriașă, care a crescut de patru ori în 10 ani”, afirmă economistul.

Acesta consideră că economia românească depinde din ce în ce mai mult de importuri, iar această tendință afectează echilibrele macroeconomice.

Peiu remarcă și faptul că ponderea impozitelor nete în PIB a scăzut de la 13,6% la 11,6%, în timp ce sectorul financiar și de asigurări a rămas la unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană.

„Avem cea mai slabă intermediere financiară din UE”, susține senatorul.

Investițiile au crescut, dar beneficiile merg în afara țării

În analiza sa, Petrișor Peiu observă că investițiile au crescut în ultimii zece ani, ajungând de la 18% la 19,9% din PIB.

Totuși, el consideră că această evoluție ascunde o problemă importantă.

Potrivit acestuia, multe dintre investițiile realizate în economie sunt dependente de importuri de utilaje, echipamente, tehnologii și materiale, ceea ce reduce impactul pozitiv asupra producției interne.

„Vestea care părea bună (creșterea investițiilor) este, de fapt, una rea: creșterea vine din import!”, a explicat Peiu.

În plus, senatorul afirmă că volumul comerțului internațional al României s-ar fi redus cu aproximativ 10%, ceea ce arată o pierdere de competitivitate în raport cu alte economii europene.

„Comerțul internațional al țării a scăzut cu 10% , adică începem să devenim o insulă la periferia Europei”, a scris acesta.

Concluzia lui Petrișor Peiu

La finalul analizei, senatorul concluzionează că România se confruntă cu o situație economică mai dificilă decât cea din urmă cu zece ani. În opinia sa, consumul rămâne principalul motor al economiei, însă tocmai această componentă este cea care contribuie acum la încetinirea creșterii economice.

„În 2016, creșterea venea de la consum, acum scăderea vine tot din consum, iar investițiile, mai mici în 2016, aveau o pondere la creștere mai mare decât în 2026”, concluzionează Petrișor Peiu.