BCR Cercetare: Continuăm să ne așteptăm la o recesiune ușoară în 2026, cu o contracție a PIB-ului real estimată la 0,3%
SURSA FOTO: Dreamstime - recesiune
Economistul Vlad Ioniță, de la BCR Cercetare, estimează că economia României va intra într-o recesiune ușoară în anul 2026, cu o contracție a PIB-ului de 0,3%. Prognoza este determinată de consumul redus al populației, afectat de inflația ridicată. Investițiile susținute de fonduri europene ar putea limita declinul.
BCR Cercetare anticipează o recesiune ușoară în 2026
BCR Cercetare anticipează o recesiune ușoară în anul 2026, cu o contracție a PIB-ului real estimată la 0,3%, după o creștere dezamăgitoare de 0,7% în anul 2025. Potrivit BCR Cercetare, consumul va rămâne redus în anul 2026, așa cum indică datele de înaltă frecvență, pe fondul unei inflații ridicate care menține creșterea salariilor reale în teritoriu negativ pe tot parcursul anului.
În schimb, activitatea de investiții ar trebui să se accelereze, susține economistul Vlad Ioniță de la BCR Cercetare. În opinia sa, politicienii par hotărâți să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar trebui să ofere un impuls semnificativ formării de capital și să compenseze parțial slăbiciunea consumului privat. Exporturile nete ar putea oferi o surpriză pozitivă în acest an, pe baza evoluțiilor balanței comerciale din primul trimestru, susține Ioniță.
„Continuăm să ne așteptăm la o recesiune ușoară în 2026, cu o contracție a PIB-ului real estimată la 0,3%, după o creștere dezamăgitoare de 0,7% în 2025. Anticipăm că consumul va rămâne redus în acest an, așa cum indică datele de înaltă frecvență, pe fondul unei inflații ridicate care menține creșterea salariilor reale în teritoriu negativ pe tot parcursul anului”, arată Ioniță.
La contracția anuală de -1,2%, consumul efectiv al populației a contribuit cu -1,3 pp, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție pozitivă de 0,9% pp, restul influenței negative venind de la variația stocurilor (-1 pp), în timp ce exportul net a adus o contribuție pozitivă de 0,2 pp.
Consumul populației are o contribuție de 72,5% la formarea PIB, consumul final efectiv 82,5%, în timp ce investițiile generează 19,9%. O mică contribuție (2,7%) la formarea PIB o mai are și variația stocurilor (care de regulă are însă o influență mai mare la dinamică), în timp ce exportul net este negativ (-5,1%), în condițiile în care ponderea exporturilor în PIB (42,3%) este mai mică decât cea a importurilor (47,4%).
Agricultura și intermedierile financiare au avut o contribuție neutră la dinamica anuală
Pe partea de ofertă, agricultura și intermedierile financiare au avut o contribuție neutră la dinamica anuală. Au adus scăderi: industria (-0,2 pp), comerțul (-0,8 pp), IT&C (-0,3 pp)m activitățile profesionale (-0,3 pp), administrația publică (-0,2 pp). U avut contribuții pozitive construcțiile (+0,4 pp) și spectacolele (+0,3 pp). Impozitele nete au fost neutre.
„Structura cererii este, în general, în conformitate cu așteptările noastre și confirmă semnalele observate în datele de înaltă frecvență. Ne așteptăm ca acest consum să rămână o frână pentru creștere timp de cel puțin încă două trimestre. În acest context, un impuls susținut de creștere a activității investiționale devine crucial pentru a evita o recesiune mai profundă”, a adăugat Ioniță.
Economia este deja în al treilea an de creștere anemică
Economia este deja în al treilea an de creștere anemică, de această dată în contextul în care deficitul bugetar ar trebui să scadă la 6,2% din PIB, de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. De altfel, în anul 2024, când deficitul era foarte aproape de record istoric, economia a crescut cu doar 0,9%. Deficitul bugetar la patru luni a fost de 1,17%, față de 2,92% în aceeași perioadă a anului trecut.
„Execuția bugetară continuă să arate rezultatele pozitive ale procesului de ajustare fiscală aflat în desfășurare. Considerăm că, dacă ritmul deficitului bugetar rămâne similar pentru restul anului, ținta de 6,2% din PIB este realizabilă și probabilă”, susțin cei de la UniCredit, care avertizează cu privire la potențialele efecte negative ale instabilității politice.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





