UE promite ajutor pentru fermieri. Scumpirea îngrășămintelor provocată de războiul din Iran pune presiune pe prețurile alimentelor

Uniunea Europeană a anunțat un pachet de sprijin financiar destinat fermierilor afectați de creșterea puternică a prețurilor la îngrășăminte, în contextul războiului dintre Iran și Israel și al perturbărilor comerciale din Orientul Mijlociu.

UE încearcă să reducă impactul scumpirii îngrășămintelor pentru femieri. Comisia Europeană a precizat că va mobiliza aproximativ 200 de milioane de euro din rezerva de criză pentru agricultură, sumă care ar putea fi majorată în lunile următoare.

UE promite un ajutor pentru fermieri

Bruxellesul încearcă astfel să reducă presiunea asupra agriculturii europene, în condițiile în care scumpirea îngrășămintelor riscă să provoace creșteri ale prețurilor alimentelor în întregul bloc comunitar.

Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a declarat că fermierii europeni trebuie sprijiniți pentru a putea cumpăra îngrășămintele necesare sezonului agricol următor, conform AFP.

„Vom sprijini fermierii europeni pentru ca aceștia să poată cumpăra îngrășămintele necesare pentru următorul sezon agricol”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, potrivit sursei menționate.

Cu toate acestea, Copa-Cogeca, cea mai mare organizație de lobby agricol din Europa, a criticat măsurile anunțate de Comisia Europeană și a susținut că acestea nu oferă un răspuns suficient la amploarea crizei.

Creșterea prețurilor la îngrășăminte este legată direct de tensiunile din Orientul Mijlociu. Aproximativ o treime din îngrășămintele transportate pe mare către piețele globale tranzitează Strâmtoarea Hormuz, zonă afectată puternic de conflictul dintre Iran și alianța americano-israeliană.

Organizația Mondială a Comerțului a avertizat deja că blocajele din regiune pot afecta securitatea alimentară globală, în special în statele din Africa și Asia de Sud.

Prețul îngrășămintelor pe bază de azot a crescut la aproape 500 de euro pe tonă

În Europa, prețul îngrășămintelor pe bază de azot, produse dependente în mare măsură de gazele naturale, a crescut de la aproximativ 380 de euro pe tonă în iarna trecută la aproape 500 de euro în prezent.

Sectorul agricol european se afla deja sub presiune din cauza efectelor războiului din Ucraina, iar noile scumpiri amplifică dificultățile fermierilor.

Copa-Cogeca a avertizat că menținerea actualelor prețuri la îngrășăminte în lunile următoare ar putea transforma criza agricolă într-o inflație alimentară pentru consumatorii europeni și într-o criză alimentară la nivel mondial.

„Dacă prețurile actuale la îngrășăminte se mențin în următoarele luni, criza agricolă se poate transforma rapid într-o inflație alimentară pentru consumatorii europeni și într-o criză alimentară la nivel mondial”, a avertizat Copa-Cogeca.

Organizația a organizat și un protest simbolic în fața Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde au fost prezentate măsurile anunțate de Comisia Europeană.

Printre cei mai afectați de scumpiri se numără producătorii de cereale, deoarece folosesc cantități mari de îngrășăminte. Oficialii europeni au avertizat că unii fermieri iau deja în calcul să lase terenuri necultivate pentru a reduce costurile cu combustibilul și fertilizanții.

Christophe Hansen a declarat că situația actuală ține direct de securitatea alimentară și că Uniunea Europeană nu își poate permite să piardă această luptă.

„Este vorba despre securitatea alimentară, iar aceasta este o problemă pe care nu ne permitem să o pierdem”, a declarat Christophe Hansen.

Datele Comisiei Europene arată că îngrășămintele reprezintă peste 7% din costurile totale ale agriculturii europene și până la 16% în cazul fermelor de culturi agricole.

Uniunea Europeană încearcă în paralel să reducă dependența de importuri

Uniunea Europeană încearcă în paralel să reducă dependența de importuri și să crească producția internă de fertilizanți. Bruxellesul analizează și posibilitatea extinderii utilizării digestatului, un produs secundar bogat în azot rezultat din biogaz, ca alternativă pentru fertilizarea terenurilor agricole. Propunerea a generat însă îngrijorări din partea organizațiilor de mediu, care avertizează asupra riscului de poluare a apelor.

În același timp, Comisia Europeană ia în calcul acordarea unei flexibilități suplimentare producătorilor europeni de îngrășăminte în cadrul schemei europene privind emisiile de carbon.

Executivul european a exclus însă suspendarea taxei de carbon pentru importurile de îngrășăminte, măsură solicitată de Copa-Cogeca.

Susținătorii acestei taxe consideră că ea este necesară pentru protejarea industriei europene și reducerea dependenței de importuri pe termen lung.

În prezent, Uniunea Europeană importă aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte pe bază de azot și aproximativ 40% din necesarul de potasiu. În cazul îngrășămintelor fosfatice, aproape 70% din cererea europeană este acoperită prin importuri de rocă fosfatică.

Uniunea Europeană încearcă să găsească soluții pentru a evita o nouă criză agricolă

Uniunea Europeană încearcă să găsească soluții pentru a evita o nouă criză agricolă și o posibilă explozie a prețurilor la alimente, iar una dintre măsurile analizate de Bruxelles este folosirea mai extinsă a gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole pentru producerea de îngrășăminte, conform informațiilor publicate de Politico.

Planul Comisiei Europene, care urmează să fie prezentat marți, vine pe fondul războiului prelungit dintre Iran și Israel și al creșterii accelerate a prețurilor la îngrășăminte. Executivul european mizează în principal pe măsuri de lungă durată și pe modificări legislative care să permită reciclarea mai eficientă a dejecțiilor animale și a altor deșeuri agricole pentru fertilizarea terenurilor.

Măsurile propuse nu reprezintă însă soluția rapidă pe care fermierii o așteptau pentru reducerea costurilor din acest sezon agricol.

Veronika Vrecionová, președinta Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a afirmat că fermierii se așteptau la măsuri ferme și rapide, nu la planuri pe termen lung.

Critici similare au venit și din partea organizațiilor agricole europene. José María Castilla, reprezentant al ASAJA, cea mai mare organizație agricolă din Spania, a avertizat că fermierii europeni nu își permit să aștepte încă o strategie pe termen lung, în condițiile în care costurile de producție continuă să crească, iar capacitatea europeană de producție a îngrășămintelor se reduce constant.

Acesta a susținut că actuala criză nu privește doar prețurile, ci și autonomia strategică a Uniunii Europene, securitatea alimentară și supraviețuirea agriculturii europene.

Europa produce o mare parte din îngrășămintele sale folosind gaze importate. După închiderea Strâmtorii Hormuz la finalul lunii februarie, prețurile la gaze naturale au crescut puternic, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au tensionat, ceea ce a dus la scumpiri cu aproximativ 70% față de nivelurile din 2024.

În acest context, strategia mai veche a Uniunii Europene de reducere a dependenței de îngrășămintele pe bază de gaze naturale a căpătat o importanță și mai mare.

Cu toate acestea, potrivit unor variante recente ale documentului obținute de Politico, planul Comisiei Europene oferă puține soluții pentru fermierii afectați deja de scumpirile din această toamnă și pentru consumatorii care riscă să resimtă majorări ale prețurilor alimentelor în anul următor.

Bruxellesul se concentrează în principal pe măsuri cu efect întârziat, care necesită ani pentru implementare

Bruxellesul se concentrează în principal pe măsuri cu efect întârziat, care necesită ani pentru implementare. Motivul este că cele mai rapide soluții au fost considerate prea sensibile din punct de vedere politic.

Una dintre variantele care ar fi putut reduce rapid costurile pentru fermieri ar fi fost suspendarea tarifelor și taxelor suplimentare pentru importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus. Totuși, Comisia Europeană a respins această opțiune, considerând că astfel de măsuri ar fi ajutat indirect Rusia și ar fi contribuit la finanțarea războiului din Ucraina.

Tarifele introduse în iunie 2025 pentru importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus sunt apărate în continuare de Bruxelles, care susține că acestea sunt necesare pentru reducerea dependenței strategice de Rusia.

O altă măsură analizată a fost suspendarea temporară a mecanismului european de ajustare a carbonului la frontieră

O altă măsură analizată a fost suspendarea temporară a mecanismului european de ajustare a carbonului la frontieră, cunoscut drept CBAM, pentru îngrășămintele importate din state cu reguli climatice mai permisive.

Într-un proiect redactat în luna aprilie, Comisia Europeană lua în calcul această variantă pentru a reduce costurile fermierilor europeni și pentru a răspunde solicitărilor venite din partea organizațiilor agricole precum Copa-Cogeca.

Totuși, măsura a fost abandonată după opoziția altor departamente ale Comisiei Europene, care au considerat că o astfel de decizie ar afecta obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

Versiunile recente ale planului arată chiar o consolidare a mecanismului CBAM, Bruxellesul anunțând că va colabora cu Parlamentul European și statele membre pentru întărirea măsurilor împotriva evitării taxelor de carbon.

În schimb, producătorii europeni de îngrășăminte ar putea beneficia de anumite excepții climatice. Dacă aceștia își extind producția folosind tehnologii mai curate, Comisia Europeană ia în calcul menținerea unor certificate gratuite de poluare și după anul 2034 în cadrul sistemului european de comercializare a emisiilor de carbon. O decizie finală ar urma să fie luată în luna iulie.

În lipsa măsurilor rapide, planul Comisiei Europene se axează pe reducerea dependenței Europei de îngrășămintele produse din combustibili fosili importați.

Pentru acest lucru, Bruxellesul propune modificarea mai multor reglementări europene, inclusiv a Directivei privind nitrații și a prevederilor Renure. În prezent, acestea permit fermierilor din regiunile afectate de poluarea apelor să utilizeze azot extras din gunoiul de grajd peste limitele obișnuite impuse de Uniunea Europeană.

Comisia Europeană vrea acum extinderea acestor reguli și pentru digestat, un produs secundar rezultat din producția de biogaz prin descompunerea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice.

Herbert Dorfmann, influent membru al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European și reprezentant al Partidului Popular European, a declarat că gunoiul de grajd poate contribui la rezolvarea problemei, însă nu poate înlocui complet îngrășămintele pe bază de azot și uree.

În schimb, europarlamentarul ecologist austriac Thomas Waitz consideră că Bruxellesul nu merge suficient de departe și că Uniunea Europeană continuă să ignore dependența de îngrășămintele produse din combustibili fosili.

Uniunea Europeană intenționează să acorde un prim pachet de sprijin bugetar în valoare de 3,2 miliarde de euro pentru Ucraina

În același timp, Uniunea Europeană intenționează să acorde în jurul mijlocului lunii iunie un prim pachet de sprijin bugetar în valoare de 3,2 miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul unui împrumut total de 90 de miliarde de euro destinat susținerii financiare a țării afectate de război.

Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care a precizat că negocierile privind asistența bugetară au fost finalizate și că prima tranșă poate fi acordată, în așteptarea ratificării de către partea ucraineană, conform AFP.

„Am finalizat negocierile (…) privind asistenţa bugetară în cadrul împrumutului de sprijin pentru Ucraina”, a declarat comisarul.

A fost semnat un protocol de acord între Bruxelles și Kiev, document care stabilește modul de acordare a fondurilor și condițiile pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească pentru a primi sprijinul financiar. Printre angajamentele asumate se află creșterea veniturilor bugetare ale Ucrainei cu 6 miliarde de euro în cursul acestui an.

Comisia Europeană speră ca acest protocol să fie ratificat în perioada următoare de către Rada Supremă a Ucrainei.

În paralel, este în curs de finalizare un acord mai amplu care va reglementa și sprijinul destinat cheltuielilor militare ale Ucrainei. Potrivit oficialilor europeni, o primă plată din această componentă militară este iminentă.

Uniunea Europeană a prevăzut un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina

În total, Uniunea Europeană a prevăzut un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care va fi acordat în tranșe în anii 2026 și 2027. Din această sumă, aproximativ 60 de miliarde de euro vor fi alocate pentru sprijin militar, iar 30 de miliarde de euro vor acoperi nevoile bugetare generale, inclusiv spitale, școli și relocarea persoanelor strămutate.

Ucraina nu va plăti dobânzi pentru acest împrumut, însă sprijinul financiar este condiționat. Bruxellesul a subliniat că fondurile nu reprezintă un ajutor necondiționat, ci sunt legate de respectarea unor criterii precum transparența utilizării banilor, statul de drept și combaterea corupției. O parte din achizițiile de echipamente militare vor sprijini și industria europeană de apărare.

Pachetul de împrumut a fost aprobat la nivelul Uniunii Europene în luna aprilie, după ridicarea veto-ului impus anterior de Ungaria, care a blocat procesul timp de mai multe luni.

În total, Uniunea Europeană a oferit deja aproximativ 200 de miliarde de euro Ucrainei de la începutul invaziei ruse din 2022. Noul împrumut este considerat esențial pentru evitarea unei crize financiare majore în Ucraina, afectată de război și de reducerea sprijinului bugetar din partea Statelor Unite ale Americii.