Ce nu spune ANAF în Raportul de Performanță 2025: gap-ul fiscal, rata de succes în litifgii și costurile de conformare generate de noile obligații digitale

Deși Raportul de Performanță ANAF 2025 evidențiază creșterea încasărilor și progresele în digitalizare, analiza realizată de CC Tax Advisory arată că documentul omite informații importante pentru contribuabili. Compararea raportului cu Strategia ANAF 2025–2028 scoate la iveală mai multe diferențe între obiectivele asumate și rezultatele prezentate.

Care sunt cele trei contradicții dintre Strategia ANAF 2025–2028 și performanța efectivă din 2025?

ANAF a publicat Raportul de Performanță pentru exercițiul fiscal 2025, un document amplu, susținut de numeroase date statistice și construit într-un registru predominant pozitiv. Tocmai de aceea, raportul merită analizat cu atenție nu doar prin prisma informațiilor pe care le prezintă, ci și a celor pe care le omite. CC Tax Advisory a examinat cele cinci capitole principale ale documentului și a identificat, pentru fiecare dintre acestea, lacune de informare care, în opinia noastră, sunt mai relevante pentru contribuabili decât indicatorii evidențiați de ANAF.

În plus, CC Tax Advisory a comparat Raportul de Performanță ANAF 2025 cu obiectivele asumate prin Strategia ANAF 2025–2028 și a identificat cel puțin trei contradicții semnificative între angajamentele instituției și rezultatele raportate.

Prima contradicție privește gap-ul fiscal. Deși Strategia ANAF 2025–2028 recunoaște explicit că România înregistrează cel mai ridicat deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană, estimat între 33,2% și 39,7% din veniturile teoretice din TVA, potrivit raportului Comisiei Europene din 2023, Raportul de Performanță pentru 2025 nu face nicio referire la acest indicator. Strategia stabilește reducerea gap-ului fiscal drept un obiectiv central și prevede implementarea unui Plan Național de Îmbunătățire a Conformării, a unui Registru Electronic al Riscurilor și realizarea unor evaluări periodice ale decalajului fiscal pentru principalele categorii de impozite. Cu toate acestea, primul raport aferent perioadei de implementare a strategiei nu conține nicio analiză privind evoluția gap-ului de TVA și nici informații despre progresele înregistrate în reducerea acestuia.

A doua contradicție se referă la evoluția arieratelor fiscale. Strategia stabilește, prin Obiectivul 2, prevenirea acumulării de noi arierate fiscale prin utilizarea unei abordări bazate pe risc și prin operaționalizarea Registrului Electronic al Riscurilor. În realitate, în cursul anului 2025 s-au constituit arierate noi în valoare de 76,95 miliarde de lei, iar ANAF a recuperat mai puțin decât s-a acumulat în aceeași perioadă. În același timp, Registrul Electronic al Riscurilor, prezentat în strategie drept infrastructura esențială a noului model de administrare fiscală, nu era încă funcțional. La data întocmirii raportului, platforma Big Data/APIC se afla în etapa finalizării cerințelor funcționale și a desemnării contractantului, implementarea urmând să continue în 2026. Astfel, instrumentele care, potrivit strategiei, ar fi trebuit să susțină atingerea obiectivelor sunt prezentate în raport drept realizări, deși nu erau încă operaționale.

A treia contradicție vizează indicatorii de performanță care au rămas sub nivelul asumat, dar care sunt menționați doar într-o anexă, fără nicio explicație în corpul raportului. Strategia ANAF 2025–2028 promovează un sistem de management bazat pe obiective și indicatori măsurabili. Cu toate acestea, Raportul de Performanță 2025 consemnează exclusiv într-un tabel anexat două dintre cele mai importante măsurători privind comportamentul fiscal al contribuabililor: rata de conformare voluntară la plată și rata de depunere voluntară a declarațiilor fiscale. Prima a fost de 86,02%, sub ținta programată de 89%, iar cea de-a doua a ajuns la 94,30%, față de obiectivul de 96%. Ambele ținte au fost ratate, însă raportul nu oferă nicio analiză a cauzelor și nici explicații privind impactul acestor rezultate asupra obiectivelor strategice asumate.

Ce spune și ce NU spune Raportul de Performanță ANAF 2025?

colectarea veniturilor bugetare

Ce spune ANAF?

511,65 miliarde lei venituri nete colectate în 2025, în creștere nominală cu 11,26% față de 2024. Programul de încasări realizat în proporție de 100,45%. Ponderea în PIB a crescut cu 0,66 puncte procentuale, la 26,80%.

Ce NU spune ANAF?

Raportul prezintă creșterea nominală a colectărilor fără niciun reper real. Inflația și creșterea nominală a economiei explică cea mai mare parte a plusului de 51,78 miliarde lei. Fără o comparație în termeni reali, cifra este un exercițiu de imagine, nu un indicator de eficiență.

Diferența dintre obligațiile declarate și cele colectate rămâne semnificativă și în creștere: contribuabilii au declarat 551,98 miliarde lei, dar s-au colectat 511,65 miliarde lei, un decalaj de 40,33 miliarde lei nerecuperat din ce a fost deja declarat, mai mare cu aproape 3 miliarde față de decalajul din 2024.

Cel mai revelator indicator este stocul de arierate: 76,95 miliarde lei arierate noi au fost constituite în cursul anului 2025. Adăugând soldul din 2024, ANAF a reușit să recupereze mai puțin decât s-a acumulat. Administrarea arieratelor nu este o problemă rezolvată, este una care se adâncește structural.

Ponderea de 26,80% din PIB, prezentată ca performanță, plasează România la ultimul loc din Uniunea Europeană, cu peste 14 puncte procentuale sub media comunitară. Raportul nu menționează această comparație.

O administrație fiscală care colectează mai mult doar pentru că economia nominală crește nu performează, execută. Performanța ar presupune să ne spunem cât din gap-ul structural s-a redus.

asigurarea serviciilor moderne

Ce spune ANAF?

Indicele de satisfacție al contribuabililor a atins 71,22%, cel mai ridicat nivel înregistrat. Utilizatorii SPV au depășit 3,6 milioane. A fost lansat asistentul virtual ANA, un chatbot cu inteligență artificială.

Ce NU spune ANAF?

23% dintre contribuabilii chestionați sunt nemulțumiți, mai degrabă nemulțumiți sau total nemulțumiti. Unul din patru contribuabili evaluează negativ serviciile ANAF. Raportul prezintă indicele de satisfacție ca valoare absolută, fără să explice cum a evoluat ponderea celor nemulțumiți.

Metodologia indicelui de satisfacție nu este explicată: cum a fost eșantionat, ce întrebări au fost puse, dacă întrebările permit comparabilitate internațională. Fără aceste date, 71,22% este un număr fără substrat verificabil.

Asistentul virtual ANA, prezentat ca inițiativă emblematică, este, la data raportului, în faza de perioadă de învățare și acoperă exclusiv întrebări cu caracter general privind două categorii de venituri ale persoanelor fizice: chirii și activități independente. Nu acoperă impozitul pe profit, TVA, contribuții sociale sau orice problemă a contribuabililor persoane juridice. Sistemele informatice de anvergură nu se prezintă publicului în stare de prototip.

Prezența la ghișeul unic a scăzut cu 11,13%. Raportul atribuie această scădere succesului digitalizării. Este o interpretare posibilă. Alta, la fel de posibilă, este că o parte din contribuabili au renunțat să mai interacționeze cu administrația fiscală, ceea ce nu este un indicator de performanță, ci unul de abandon.

Un indice de satisfacție fără metodologie publicată și fără comparabilitate nu este un instrument de măsurare, este un instrument de comunicare.

reducerea decalajului fiscal

Ce spune ANAF?

Numărul de inspecții fiscale și verificări documentare a crescut cu 134,14%, depășind cu mult ținta PNRR de 10%. 64,16% din controale au fost verificări documentare, față de o țintă de 60%. Au fost sesizate organe de urmărire penală pentru prejudicii de 1,31 miliarde lei.

Ce NU spune ANAF?

Decalajul fiscal la TVA, cel mai important indicator al acestui capitol, nu este menționat nicăieri în raport. Ultimele estimări disponibile la nivel european plasau România cu un gap de TVA de aproximativ 34-36% din veniturile teoretice din TVA, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Un raport de performanță al unei administrații fiscale care omite propriul gap fiscal structural nu este un raport de performanță, este un raport de activitate.

Cele 14.545 de notificări de conformare vizau riscuri fiscale estimate de 2.311 milioane lei. Verificările documentare au stabilit suplimentar 951 milioane lei. Aceasta înseamnă că, din ce ANAF a estimat ca risc, mai puțin de jumătate s-a confirmat în urma verificărilor. Nu știm rata de confirmare a riscurilor, o informație esențială pentru evaluarea calității analizei de risc.

Numărul inspecțiilor fiscale a crescut cu 134%, dar nu se spune câți inspectori au efectuat aceste controale, nici câte ore pe contribuabil a implicat un control. Creșterea cantitativă fără context calitativ poate ascunde o subțiere a profunzimii controalelor.

Ponderea sumelor contestate admise sau anulate la 2,11% este prezentată drept dovadă a corectitudinii ANAF. Dar 2,11% dintr-un volum uriaș de contestații rămâne o masă semnificativă de sume stabilite nelegal. Raportul nu spune câte contestații sunt în curs de soluționare și care este stocul de sume blocate în proceduri administrative și judiciare.

modernizarea organizației

Ce spune ANAF?

19.872 de participări la sesiuni de formare. Acțiuni de integritate, anticorupție, monitorizare a conflictelor de interese. Memorandum de colaborare cu Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova. Activitate juridică intensă: 104.775 acte analizate și avizate.

Ce NU spune ANAF?

Cel mai izolant număr din întreg raportul apare la activitatea juridică: 114.660 dosare instrumentate la instanțe, incluzând contencios administrativ-fiscal, civil, penal, insolvență și contestații la executare. Această cifră nu este prezentată ca problemă. Ea ar trebui să fie. 114.000 de dosare judiciare active simultan înseamnă că relația ANAF–contribuabil este profund conflictuală, că actele administrative fiscale sunt contestate în masă și că sistemul judiciar absoarbe resurse uriașe pe ambele laturi. Raportul nu spune câte dosare câștigă ANAF și câte pierde.

Raportul nu conține nicio informație despre numărul de angajați, posturile vacante, rata de fluctuație sau vârsta medie a personalului. Modernizarea organizației fără date despre resursa umană este o prezentare incompletă a realității instituționale.

Sesiunile de formare (525 în total, 19.872 participări) sunt cuantificate ca număr de participări, nu ca impact. Nu știm dacă formarea a îmbunătățit performanța individuală a inspectorilor, dacă a redus erorile sau dacă a crescut eficiența activității de control.

Acțiunile de integritate vizează conformarea internă, nu percepția externă a corupției. Niciun indicator extern (procente din sondaje de integritate, numărul de sesizări justificate din exterior sau evoluția acestora)nu este prezentat.

114.660 de dosare judiciare active nu sunt un indicator al activității juridice. Sunt un semnal de alarmă despre calitatea deciziilor administrative fiscale și despre costul real al conflictului instituțional cu contribuabilii.

transformarea digitală

Ce spune ANAF?

1,71 miliarde de facturi procesate prin RO e-Factura. 6.015.184 deconturi precompletate RO e-TVA transmise. Numărul caselor de marcat conectate depășește cu 54% ținta PNRR. Declarația D406-SAF-T a fost extinsă la contribuabilii mici începând cu 1 ianuarie 2025.

Ce NU spune ANAF?

Transformarea digitală este, în mare parte, un transfer al costurilor de conformare de la administrație la contribuabili. SAF-T pentru contribuabilii mici impune investiții în sisteme informatice, consultanță și adaptare de procese. RO e-Transport, RO e-Factura, RO e-TVA, fiecare sistem adaugă obligații operaționale. Raportul nu conține nicio estimare a costului de conformare impus mediului de afaceri prin digitalizarea masivă a raportării fiscale.

RO e-TVA a generat 270.683 de notificări de conformare pentru diferențe semnificative între decontul contribuabilului și decontul precompletat de ANAF. Raportul nu spune câte dintre aceste diferențe s-au dovedit a fi erori ale ANAF în decontul precompletat, o problemă semnalată sistematic de consultanți fiscali și de mediul de afaceri de la implementare. O rată ridicată de fals pozitivi transformă un instrument de conformare într-o sursă de hărțuire administrativă.

54% depășire a țintei PNRR privind casele de marcat conectate este prezentată ca succes. Întrebarea relevantă este alta: cu cât a crescut colectarea TVA din retail ca urmare a acestor conexiuni? Infrastructura digitală fără impactul fiscal măsurabil este CapEx, nu performanță.

„Raportul de Performanță ANAF 2025 documentează o instituție care muncește mai mult și digitalizează accelerat. Acestea sunt date reale. Ceea ce raportul nu documentează este la fel de real: un gap fiscal structuralmente ridicat care nu este menționat, un stoc de arierate care crește odată cu colectarea, 114.000 de dosare judiciare active care reflectă o administrație ale cărei acte este contestat în proporție semnificativă, costuri de conformare impuse economiei care nu apar în nicio balanță instituțională și un chatbot în faza de prototip prezentat drept inovație.

Un raport de performanță nu este un comunicat de presă. Publicul relevant (contribuabilii, mediul de afaceri, consultanții fiscali, finanțatorii internaționali) are nevoie de date complete, nu de selecții favorabile. Încurajez ANAF să publice, în completarea acestui raport, nivelul actual al gap-ului fiscal față de media europeană, rata de succes în litigii și un calcul al costului de conformare generat de noile obligații digitale”, spune Dr. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, potrivit unui comunicat de presă.