România, schimbare în clasamentul european al salariilor profesorilor. Ce arată noul raport al Comisiei Europene
SURSA FOTO: Dreamstime - profesoară, elevi
Salariile de bază ale profesorilor din România, ajustate la inflație și raportate la costul vieții, au înregistrat cea mai mare scădere dintre cele 33 de sisteme de învățământ analizate de Comisia Europeană pentru anul școlar 2024-2025. Datele publicate de platforma Eurydice arată că veniturile cadrelor didactice au scăzut cu 6,34% față de anul precedent, înainte de aplicarea măsurilor de austeritate adoptate ulterior de guvern.
Salariile profesorilor din România au înregistrat cea mai mare scădere din Europa
Analiza Comisiei Europene compară salariile profesorilor și ale directorilor de școli din state membre ale Uniunii Europene și țări partenere. Pentru realizarea comparațiilor, valorile salariale au fost ajustate în funcție de inflație, utilizând un indice armonizat al prețurilor de consum.
România se află pe primul loc în clasamentul scăderilor salariale reale pentru profesori în anul școlar 2024-2025. Reducerea de 6,34% a fost calculată pentru cadrele didactice din toate ciclurile de învățământ, în raport cu anul școlar anterior.
Dintre cele 33 de sisteme analizate, doar șapte au raportat scăderi ale salariilor ajustate la inflație. România a înregistrat cea mai accentuată reducere, urmată de Slovacia, cu o scădere de 4,07%, Italia, cu 1,6%, Muntenegru, cu 1,4%, Grecia, cu 1,23%, Belgia – Comunitatea franceză, cu 0,72%, și Franța, cu 0,72%.
Evoluția salariilor profesorilor în Europa și schimbările din România
Datele comparative arată diferențe importante între evoluțiile salariale din sistemele de educație europene. În timp ce România a raportat o scădere a salariilor reale în anul școlar 2024-2025, 11 sisteme de educație au înregistrat creșteri de peste 10% față de anul precedent.
Cele mai mari majorări salariale reale au fost consemnate în Polonia, unde creșterea a fost de 25,25%, Croația, cu 20,65%, și Slovenia, cu 15,43%.

În cazul României, scăderea din anul școlar 2024-2025 vine după creșteri importante ale veniturilor profesorilor în anii anteriori, în contextul majorărilor salariale obținute după greva profesorilor din 2023.
Situația profesorilor de liceu și învățători
În anul școlar 2022-2023, un profesor de gimnaziu cu 15 ani de experiență a avut o creștere salarială de 30,3% față de anul anterior, aceasta fiind cea mai mare majorare de acest tip raportată în Uniunea Europeană. În aceeași perioadă, alte categorii de cadre didactice din România au înregistrat creșteri semnificative.
Profesorii de liceu cu 10 ani vechime au avut o majorare de 34,38%, învățătorii au beneficiat de creșteri de 22,14% la nivelul maxim al carierei, după 25 de ani de activitate, și de 31,87% la începutul carierei. Evoluții similare au fost raportate și pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar.
În anul școlar 2023-2024, România a continuat să figureze cu majorări salariale importante pentru majoritatea categoriilor de profesori. Creșterile au fost de aproximativ 12% pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal, cu excepția profesorilor de gimnaziu și liceu aflați la nivelul maxim al carierei, unde creșterea a fost de aproximativ 7%.

România pierde poziții în clasamentele europene privind veniturile profesorilor
Noile date Eurydice indică o scădere a pozițiilor ocupate de România în clasamentele europene privind salariile profesorilor, raportat la ciclul de învățământ și vechimea în profesie.
Pentru profesorii din învățământul preșcolar cu 10 ani vechime, România ocupă locul 17 din 32 de sisteme analizate în anul școlar 2024-2025. Poziția este cu trei locuri mai jos față de anul școlar 2023-2024 și cu un loc mai jos comparativ cu 2022-2023.
Pentru un învățător cu 15 ani vechime, România se află pe locul 22 din 35 de sisteme analizate, după o coborâre cu două poziții față de 2023-2024 și cu un loc față de 2022-2023.
În cazul profesorilor de gimnaziu cu peste 25 de ani de experiență, România ocupă locul 23 din 36 de sisteme analizate pentru anul școlar 2024-2025. Comparativ, în 2023-2024 ocupa poziția 21, iar în 2022-2023 poziția 22.
Pentru profesorii de liceu cu 10 ani vechime, România se află pe locul 21 din 36 de sisteme europene analizate. Această poziție este cu un loc mai jos față de anul anterior, dar peste nivelul înregistrat în 2022-2023, când România ocupa locul 22.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.