Salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027. BNS: Angajații au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare
SURSA FOTO: Dreamstime - Bani, pensie, salariu
Blocul Național Sindical (BNS) susține că majorarea salariului minim brut intrată în vigoare la 1 iulie 2026 a fost aplicată cu o întârziere de șase luni și nu reușește să recupereze pierderile suferite de angajații plătiți la nivelul minim din economie. Potrivit organizației sindicale, în ultimele 18 luni, puterea de cumpărare a acestor salariați s-a diminuat cu peste 13%, iar pentru recuperarea acestei erodări salariul minim brut ar trebui stabilit la 5.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2027.
Sindicaliștii afirmă că actuala creștere a salariului minim a fost amânată de Guvern, deși legislația prevedea aplicarea acesteia încă de la începutul anului.
BNS: Majorarea salariului minim trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2026
Potrivit Blocului Național Sindical, Legea nr. 283/2024 stabilește că salariul minim brut trebuia actualizat cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026, iar valoarea acestuia ar fi trebuit să fie cuprinsă între 4.325 de lei și 4.590 de lei, în funcție de mecanismul prevăzut de actul normativ.
Reprezentanții organizației susțin însă că Executivul a decis atât aplicarea nivelului minim rezultat din formula legală, cât și amânarea majorării până la 1 iulie 2026.
În opinia BNS, această decizie a afectat aproximativ 1,76 milioane de salariați remunerați cu salariul minim sau cu venituri situate în intervalul 4.050 – 4.325 de lei brut.
Sindicaliștii spun că angajații au pierdut aproximativ 340 de lei lunar din puterea de cumpărare
Conform calculelor prezentate de organizație, salariul minim net de 2.574 de lei a fost afectat de inflația din ultimul an și jumătate.
Potrivit BNS:
- în anul 2025, puterea de cumpărare s-a redus cu aproximativ 227 de lei pe lună;
- în primul semestru din 2026, inflația a generat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar.
În total, sindicatul estimează că salariații plătiți cu salariul minim au pierdut circa 340 de lei lunar din puterea de cumpărare, echivalentul unei diminuări de aproximativ 13%.
Totodată, organizația arată că majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026, împreună cu reducerea deducerii fiscale de la 300 la 200 de lei, nu acoperă integral această pierdere.
BNS: Salariul minim a fost folosit ca instrument de compensare pentru mediul de afaceri
Sindicaliștii susțin că Executivul a utilizat amânarea majorării salariului minim pentru a reduce impactul altor măsuri fiscale asupra companiilor.
„Guvernul a folosit amânarea creșterii salariului minim ca o măsură compensatorie acordată mediului de afaceri afectat de deciziile fiscale si economice adoptate de Guvern (liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA, creșterea accizelor, introducerea impozitului pe cifra de afaceri, etc), în ciuda faptului că o bună parte din aceste măsuri au fost translatate în creșteri de preturi în lanț.”
De asemenea, BNS susține că efectele acestor măsuri au fost suportate în principal de angajații cu cele mai mici venituri.
„Costul măsurilor luate de Guvern a fost transferat, atât direct, cât și indirect, asupra celor mai vulnerabili salariați din economie.”
Propunerea pentru 2027: salariu minim brut de 5.000 de lei
Blocul Național Sindical arată că, în perioada următoare, Guvernul, patronatele și sindicatele ar trebui să înceapă negocierile pentru stabilirea salariului minim aplicabil de la 1 ianuarie 2027.
Organizația transmite că viitorul Executiv ar trebui să pornească negocierile de la nivelul de 5.000 de lei brut, pentru a compensa pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani și pentru a respecta principiile europene privind salariul minim adecvat.
„Blocul Național Sindical transmite încă de pe acum viitorului Guvern că, pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani și pentru a respecta principiile care stau la baza mecanismului european de stabilire a salariului minim adecvat, valoarea salariului de bază minim brut pe țară trebuie stabilită la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027.”
BNS cere un mecanism predictibil pentru stabilirea salariului minim
Sindicaliștii susțin că introducerea mecanismului legal de calcul al salariului minim avea rolul de a elimina influențele politice și electorale asupra acestor decizii.
„Introducerea în lege a unui mecanism de stabilire a salariului minim viza tocmai stoparea utilizării salariului minim ca instrument de manipulare electorală și totodată ca măsura de cumpărare a bunăvoinței mediului de afaceri.”
În același timp, organizația consideră că salariul minim trebuie stabilit în mod transparent și să reflecte atât necesitățile lucrătorilor și ale familiilor acestora, cât și realitățile economice și sociale.
„Salariul minim trebuie să fie stabilit în mod transparent și să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Salariile minime care asigură un nivel de trai decent și ating astfel un prag de decență pot contribui la reducerea sărăciei, la susținerea cererii interne și a puterii de cumpărare, îmbunătățesc stimulentele pentru găsirea unui loc de muncă, reduc inegalitățile salariale, diferența de remunerare între femei și bărbați și sărăcia persoanelor încadrate în muncă și limitează scăderea veniturilor în timpul recesiunilor economice.”
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.