INS: Resursele de energie primară ale României au scăzut în 2026. Producția de energie solară și hidro a crescut puternic

Resursele de energie primară ale României au continuat să se reducă în primele cinci luni ale anului 2026, în timp ce producția de energie electrică a înregistrat o ușoară creștere, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cele mai mari avansuri au fost consemnate în producția de energie din surse regenerabile, în special cea hidro și solară, în timp ce consumul populației a scăzut semnificativ.

Resursele de energie primară au scăzut cu 4,5%

Potrivit INS, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, principalele resurse de energie primară au însumat 12,93 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 609.500 tep, respectiv 4,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Producția internă a ajuns la 6,70 milioane tep, cu 2,9% mai puțin decât în primele cinci luni ale anului trecut. În același timp, importurile s-au redus cu 6,1%, până la 6,22 milioane tep.

Datele statistice arată că cea mai mare scădere a fost înregistrată la resursele de țiței, care s-au diminuat cu peste 1,12 milioane tep față de perioada similară din 2025. Resursele de cărbune net au coborât, de asemenea, cu 17,6%, în timp ce resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 9,2%, susținute în principal de majorarea importurilor.

Energia electrică a crescut, susținută de hidrocentrale și panouri fotovoltaice

În contrast cu evoluția resurselor de energie primară, resursele de energie electrică au ajuns la 29,21 miliarde kWh, în creștere cu 1,4% față de perioada ianuarie–mai 2025.

Creșterea a fost susținută în principal de producția din hidrocentrale, care a urcat cu 23,2%, până la 6,38 miliarde kWh, precum și de energia produsă în instalațiile fotovoltaice, unde avansul a fost de 35,9%, până la 2,21 miliarde kWh.

Și producția de energie eoliană a avut o evoluție pozitivă, înregistrând o creștere de 15,4%, până la 3,02 miliarde kWh.

În schimb, producția din termocentrale s-a redus cu 4,4%, iar cea din centralele nuclearo-electrice a scăzut cu 12,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Consumul populației a scăzut cu peste 11%

Statistica INS arată că, în primele cinci luni ale anului, consumul final de energie electrică a fost de 20,21 miliarde kWh, cu 3,4% mai mic decât în perioada similară din 2025.

Consumul din economie s-a redus cu 0,8%, iluminatul public a înregistrat o scădere de 5,2%, iar cea mai accentuată diminuare a fost consemnată în cazul populației, unde consumul de energie electrică a fost cu 11,3% mai mic decât în primele cinci luni ale anului trecut.

România a exportat mai multă energie electrică

Datele publicate de INS mai arată că exporturile de energie electrică au crescut semnificativ în perioada analizată.

Astfel, România a exportat 6,47 miliarde kWh, cu aproape 750 milioane kWh mai mult decât în perioada ianuarie–mai 2025.

În același timp, importurile de energie electrică au scăzut cu 11,8%, până la 6,88 miliarde kWh, ceea ce indică o dependență mai redusă de energia achiziționată din exterior în comparație cu anul precedent.

Ce arată evoluția sectorului energetic

Datele publicate de INS evidențiază o schimbare treptată în structura producției de energie din România. În timp ce sursele convenționale, precum termocentralele și energia nucleară, au înregistrat scăderi în perioada analizată, producția din surse regenerabile – hidro, eolian și fotovoltaic – a avut o evoluție pozitivă, contribuind la creșterea producției totale de energie electrică.

În același timp, reducerea consumului populației și diminuarea importurilor de energie electrică conturează o perioadă în care piața energetică a evoluat diferit față de aceeași perioadă din 2025, pe fondul modificării atât a cererii, cât și a structurii surselor de producție.