Noile date INS arată schimbări în economie. Consumul de energie scade, industria pierde teren, șomajul crește

Noile date INS arată schimbări în economie. Consumul de energie scade, industria pierde teren, șomajul crește

SURSA FOTO: Dreamstime - energie

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 15 iunie 2026, 10:05

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat luni noi date privind consumul de energie și piața muncii din România. Potrivit instituției, consumul de energie electrică al populației a scăzut cu peste 10% în primele patru luni ale anului, în timp ce economia a înregistrat un recul de 0,4%. În același timp, INS arată că rata șomajului a crescut la 6,5% în primul trimestru din 2026. Datele evidențiază evoluții diferite în sectoarele energetice și pe piața forței de muncă.

INS: Consumul populației a scăzut cu peste 10%, în timp ce producția hidro și solară a crescut

Datele publicate de INS arată că principalele resurse de energie primară disponibile în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 au totalizat 10,48 milioane tone echivalent petrol, cu 356,7 mii tep mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Producția internă a ajuns la 5,49 milioane tep, în scădere cu 1,5% față de primele patru luni din 2025. În același interval, importurile de energie primară au însumat 4,98 milioane tep, nivel inferior cu 5,2% celui consemnat în perioada similară a anului precedent.

În ceea ce privește energia electrică, resursele totale au atins 23,83 miliarde kWh, în creștere cu 570,6 milioane kWh față de intervalul ianuarie-aprilie 2025.

Evoluțiile au fost diferite în funcție de sursa de producție. Termocentralele au generat 5,78 miliarde kWh, cu 3,6% mai puțin decât în anul anterior. În schimb, producția din hidrocentrale a urcat la 5,12 miliarde kWh, ceea ce reprezintă un avans de 31,5%.

Totodată, centralele nuclearo-electrice au produs 3,82 miliarde kWh, în scădere cu 2,9%. Sectorul energiei regenerabile a consemnat creșteri importante, producția eoliană ajungând la 2,39 miliarde kWh, cu 265,1 milioane kWh peste nivelul din 2025.

Energia solară a înregistrat, de asemenea, un avans semnificativ. Instalațiile fotovoltaice au produs 1,43 miliarde kWh în primele patru luni ale anului, cu aproape 299 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Consumul final de energie electrică a fost de 16,53 miliarde kWh, în scădere cu 2,7% față de perioada ianuarie-aprilie 2025. În economie, consumul s-a redus cu 0,4%, în timp ce iluminatul public a crescut cu 0,8%. Cea mai accentuată diminuare a fost consemnată în gospodăriile populației, unde consumul a scăzut cu 10,1%.

În același timp, exporturile de energie electrică au ajuns la 5,15 miliarde kWh, cu 708,7 milioane kWh peste nivelul înregistrat în primele patru luni ale anului trecut. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații s-a ridicat la 2,15 miliarde kWh, în creștere cu 325,4 milioane kWh.

INS: Șomajul a urcat la 6,5%, iar unul din patru tineri este fără loc de muncă

Noile date publicate de INS evidențiază și o deteriorare ușoară a situației de pe piața muncii în primele trei luni ale anului 2026.

Rata șomajului a fost de 6,5% în trimestrul I, cu 0,2 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în ultimul trimestru al anului 2025.

Statisticile arată că rata șomajului a fost identică în rândul bărbaților și femeilor, ambele categorii înregistrând un nivel de 6,5%.

Diferențele rămân însă semnificative între mediul urban și cel rural. În zonele rurale, rata șomajului a ajuns la 10,3%, comparativ cu 3,5% în mediul urban, rezultând un ecart de 6,8 puncte procentuale.

Cea mai vulnerabilă categorie continuă să fie cea a tinerilor. Potrivit datelor statistice, rata șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani a urcat la 27,4%, cel mai ridicat nivel dintre toate grupele de vârstă analizate.

În paralel, rata de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani s-a menținut la 62,6%, același nivel consemnat în trimestrul al patrulea din 2025.

Gradul de ocupare a rămas considerabil mai ridicat în cazul bărbaților, unde a fost de 71%, comparativ cu 53,9% în cazul femeilor. De asemenea, populația din mediul urban a înregistrat o rată de ocupare de 69,5%, față de 55,3% în mediul rural.

Datele INS mai arată că rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a fost de numai 16,5%, ceea ce evidențiază dificultățile persistente de integrare a acestei categorii pe piața muncii.

Producția industrială a rămas pe minus în 2026, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă

Datele publicate de INS arată că producția industrială a continuat să se contracte în primele patru luni ale anului 2026, pe fondul rezultatelor mai slabe din industria prelucrătoare și din sectorul extractiv. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, producția industrială a scăzut cu 2,2% ca serie brută și cu 2,6% în termeni ajustați în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.

În luna aprilie, producția industrială a fost cu 10,3% mai mică decât în martie, ca serie brută. Declinul a fost determinat de reducerea activității în toate cele trei mari sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-14,2%), industria prelucrătoare (-9,9%) și industria extractivă (-7,8%).

După ajustarea datelor în funcție de sezonalitate și de numărul de zile lucrătoare, producția industrială din aprilie a înregistrat însă o creștere de 1,5% față de luna precedentă. Avansul a fost susținut de industria prelucrătoare, care a crescut cu 2%, în timp ce industria extractivă și sectorul energetic au consemnat scăderi de 2,9%, respectiv 0,4%.

Raportat la luna aprilie 2025, producția industrială a fost mai redusă cu 3% ca serie brută și cu 3,1% ca serie ajustată. Evoluția negativă a fost influențată în principal de diminuarea activității în industria prelucrătoare și în industria extractivă, în timp ce producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a înregistrat creșteri de peste 3%.

La nivelul primelor patru luni din 2026, industria prelucrătoare a avut cel mai mare impact asupra declinului general, cu o scădere de 3,5% în seria brută și de 4% în seria ajustată. În schimb, sectorul energetic a continuat să evolueze pozitiv, consemnând creșteri de 5,7% în seria brută și de 5,3% în seria ajustată.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.