INS: Producția internă de energie a României a scăzut cu 2,1% în primele două luni din 2026. Consumul populației s-a diminuat cu 4,4%

România a înregistrat o scădere a producției interne de energie

România a înregistrat o scădere a producției interne de energie. Producția de energie electrică din România a înregistrat evoluții contrastante în februarie 2026, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În timp ce producția din sursele convenționale și nucleară a scăzut, hidroenergia și energia eoliană au consemnat creșteri semnificative, compensând parțial declinul altor segmente.

La nivel general, resursele de energie primară au înregistrat o scădere de 1,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce producția totală de energie electrică a crescut cu 2,8%.

Resursele totale de energie primară au însumat 5.274,8 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 62,4 mii tep comparativ cu februarie 2025.

Structura acestora arată:

Transparența salariilor crește înainte de reglementare: 45% dintre joburi afișează remunerația

Deficitul de finanțare este și în 2026 o barieră pentru dezvoltarea business-urilor în România

• producție internă: 2.688,6 mii tep (-2,1%)
• importuri: 2.586,2 mii tep (-0,2%)

Evoluția indică o presiune ușoară atât pe producția internă de energie, cât și pe dependența de importuri, menținând însă un echilibru relativ între cele două surse.

Creștere moderată a producției de energie electrică

În februarie 2026, România a produs 12.138,5 milioane kWh de energie electrică, înregistrând o creștere de 326,2 milioane kWh față de aceeași lună din 2025. Cu toate acestea, evoluția pe tipuri de surse arată dezechilibre semnificative în structura de producție.

Termocentralele au generat 3.484,9 milioane kWh, ceea ce reprezintă o scădere de 6,5% comparativ cu februarie 2025, în timp ce centralele nuclearo-electrice au produs 1.878,6 milioane kWh, în recul cu 3,2% față de perioada similară a anului anterior.

Aceste scăderi confirmă diminuarea contribuției surselor clasice și stabile în mixul energetic național, într-un context în care echilibrul producției este influențat tot mai mult de variațiile celorlalte surse de energie.

Hidroenergia a înregistrat cea mai puternică creștere din sistemul energetic, consolidându-și rolul în mixul național de producție. Energia eoliană a continuat trendul ascendent și a contribuit la susținerea producției totale de electricitate la nivel național.

În contrast, producția din instalațiile fotovoltaice a scăzut, ceea ce indică o evoluție mai puțin favorabilă pentru segmentul solar în această perioadă.

Consumul final de energie electrică în România a fost de 8.783,0 milioane kWh în februarie 2026, înregistrând o scădere de 0,8% față de aceeași lună din 2025. Evoluția generală maschează însă diferențe importante între segmentele de consum.

În sectorul economic s-a observat o ușoară creștere de 0,3%, în timp ce iluminatul public a avansat cu 2,9%, indicând o intensificare a consumului în zona infrastructurii urbane. În contrast, consumul populației a scăzut semnificativ, cu 4,4%, ceea ce a tras în jos nivelul total al cererii de energie electrică.

În ansamblu, dinamica arată o reechilibrare a consumului, în care reducerea cererii rezidențiale este compensată parțial de activitatea economică și de consumul public.

Exportul de energie electrică a ajuns la 2.122,5 milioane kWh, în creștere cu 155,9 milioane kWh.

În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a urcat la 1.233,0 milioane kWh, ceea ce indică pierderi și consum intern mai ridicat în infrastructura de transport și distribuție.

Sectorul energetic din România