Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsAr putea apărea reguli noi privind angajarea străinilor în România
Guvernul pregătește noi reglementări privind accesul străinilor pe piața muncii din România, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat în primă lectură în ședința de joi, 16 aprilie 2026, a Executivului. Printre noutățile propuse se numără instituirea unui depozit financiar, menit să garanteze acoperirea costurilor în situații de risc, precum și plata amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își respectă obligațiile legale.
Aceste măsuri apar pe fondul creșterii semnificative a numărului de lucrători străini admiși pe piața muncii din România în ultimul deceniu. Dacă în anii 2015 și 2016 contingentul era de 5.500 de persoane, în perioada 2022–2025 acesta a ajuns la 100.000. Pentru anul în curs, autoritățile au stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini.
Reprezentanții Guvernului susțin că proiectul urmărește facilitarea accesului antreprenorilor români la forță de muncă din state terțe, prin simplificarea procedurilor și reducerea termenelor de avizare, în contextul unei crize de personal la nivel național. În acest sens, se propune crearea unei platforme naționale unice, prin care va fi gestionat accesul lucrătorilor străini pe piața muncii, asigurând totodată comunicarea eficientă între autorități, prin intermediul portalului WorkinRomania.gov.ro.
De asemenea, proiectul introduce o listă a ocupațiilor deficitare, care va fi aprobată prin hotărâre de Guvern și actualizată semestrial pe baza datelor furnizate de ANOFM și INS, precum și în urma consultării partenerilor sociali. Serviciile specializate de plasare vor fi corelate cu această listă, pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței muncii.
Un alt element important este instituirea depozitului financiar ca mecanism de protecție preventivă obligatorie, care va acoperi costurile legate de repatriere, sprijinul acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și plata sancțiunilor aplicate agențiilor care nu respectă legislația.
Totodată, proiectul prevede standardizarea contractelor, incluzând contractul de prestări servicii între agenție și angajator, contractul de plasare tripartit între agenție, angajator și lucrător – redactat atât în limba română, cât și într-o limbă înțeleasă de lucrător – precum și contractul individual de muncă între angajator și lucrător. Este introdus și principiul „angajatorul plătește”, care interzice perceperea de comisioane, taxe sau garanții de la lucrători, aliniind astfel legislația națională la standardele Organizației Internaționale a Muncii și ale OCDE.
În 2025, numărul străinilor cu permis de muncă în România s-a apropiat de 150.000
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări, la solicitarea Economedia, numărul străinilor care aveau permis de ședere temporară pentru muncă a ajuns la finalul anului trecut la aproape 150.000, mai exact 149.558. Aceasta înseamnă o creștere mare, de aproximativ 47% față de anul anterior, când erau puțin peste 101.000 de persoane. Pentru anul 2025, datele arată că aproximativ o treime dintre acești muncitori provin din Nepal, iar alte țări importante de origine sunt Sri Lanka, India, Turcia și Bangladesh. În ceea ce privește joburile ocupate, cei mai mulți lucrează ca manipulanți de mărfuri sau curieri.
Răzvan Petri și Vlad Adamescu, politologi care analizează subiecte sociale și economice, explică faptul că tot mai mulți muncitori străini aleg România pentru că țara a devenit mai atractivă din punct de vedere economic.
Petri consideră că România nu mai este o țară săracă, chiar dacă mulți oameni încă o percep astfel, și arată că nivelul de trai a crescut, iar economia a evoluat suficient încât să depășească unele state din regiune. Petri mai spune că există diferențe mari între regiuni, însă marile orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov sau Iași au ajuns să concureze cu orașe similare din Uniunea Europeană (UE). În aceste zone, salariile sunt destul de atractive pentru muncitorii din afara UE, iar acest fenomen este considerat de el ca fiind normal pentru o țară în dezvoltare.
Vlad Adamescu explică faptul că, în general, venirea muncitorilor străini are un efect pozitiv asupra economiei, așa cum s-a văzut și în alte țări vestice. Totuși, Adamescu atrage atenția că aceștia ajung de multe ori să ocupe cele mai slab plătite locuri de muncă, ceea ce poate afecta persoanele cu venituri mici. În același timp, Adamescu subliniază că există joburi pe care mulți români nu mai vor să le facă, cum ar fi unele activități din livrări, construcții sau domeniul HoReCa. Adamescu mai spune că industria HoReCa are nevoie de forță de muncă ieftină și profită de legislația permisivă din România, unde protecția angajaților este redusă, programul de lucru este adesea foarte lung, iar salariile sunt mici. Adamescu consideră că imigrația din țări din afara Uniunii Europene va continua să crească și va deveni ceva obișnuit, pe măsură ce România se dezvoltă.
Pe de altă parte, Adamescu atrage atenția că imigrația din afara Europei poate duce la apariția unor tensiuni culturale, care pot fi exploatate de partidele de extremă dreaptă. Adamescu explică faptul că România pare să fi trecut de vechea împărțire între „comuniști și anticomuniști” și începe să semene tot mai mult cu țările vestice, unde există o diviziune între persoane deschise către globalizare și cele care susțin valori mai tradiționale sau naționale. În plus, diferențele economice mari dintre orașele dezvoltate și zonele mai sărace pot amplifica aceste tensiuni.
În acest context, apar deja discursuri împotriva imigrației din partea unor politicieni, care promovează idei alarmiste despre declinul Europei sau despre un număr mare de imigranți. Petri mai observă că problemele economice, precum inflația, inegalitățile și contextul internațional, pot crește nemulțumirea oamenilor și pot duce la resentimente față de muncitorii veniți din alte țări, care sunt percepuți ca o amenințare pentru locurile de muncă. Petri consideră că, din punct de vedere cultural și politic, se conturează noi conflicte în societate, iar partidele vor fi nevoite să se poziționeze față de tema migrației. Totuși, Petri atrage atenția că împărțirea strictă în „pro” sau „contra” imigrației este prea simplă și nu reflectă complexitatea reală a fenomenului.
„România este o țară din ce în ce mai atractivă. Membră în UE de 19 ani, pe cale de a adera la OCDE și cu un PIB per capita care a depășit de mult vecinii și chiar state precum Portugalia, țara noastră nu mai este “săracă”, în ciuda percepției publice și a retoricii politice ușor contradictorii. Inegalitățile socio-economice și disparitățile regionale sunt imense și structurale, dar polii economici ai României – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași – concurează sau depășesc orașe de mărime similară din restul UE. Insecuritatea economică din România, cauzată de inegalități, inflație și război, poate crește anxietatea și resentimentele față de cei care vin “de afară” să “fure” locuri de muncă de aici. La nivel cultural, se trasează noi linii de conflict care vor forța partidele să decidă dacă se vor poziționa pentru sau împotriva migrației. Desigur, această abordare binară este mult prea simplistă”, evidențiază Răzvan Petri.
„Impactul economic este în general net-pozitiv, având în vedere experiența statelor vestice, deși unele cercetări arată că imigranții pot prelua cele mai prost plătite joburi, afectând persoanele aflate la baza piramidei veniturilor. Deși aceștia pot fi afectați, „trebuie luat în considerare faptul că există joburi pe care unii români (similar cu alți vestici) nu (mai) sunt dispuși să le facă – unele livrări, construcții, unele joburi din Horeca). Industria Horeca are nevoie de forță de muncă ieftină și profită de pe urma legislației de muncă foarte laxe din România, cu puține protecții pentru angajați, ore foarte lungi și salarii mici. Cu siguranță, imigrația din țări non-UE va crește în anii următori și se va permanentiza, pe măsură ce România continuă să se dezvolte. Din punct de vedere cultural, însă, imigrația din spații non-europene va alimenta sentimente revanșiste cultural, ușor exploatabile de extrema dreaptă”, a menționat Vlad Adamescu.
