Uniunea Europeană schimbă regulile de pe piața muncii. Competențele ar putea conta mai mult decât diplomele la angajare

Uniunea Europeană își propune să schimbe modul în care sunt ocupate locurile de muncă, punând un accent mai mare pe competențele reale ale candidaților și mai puțin pe calificările formale. Noua abordare urmărește să coreleze mai bine cererea și oferta de pe piața muncii, contribuind la reducerea deficitului de personal și la dezvoltarea unei piețe a muncii mai reziliente și mai incluzive.

Uniunea Europeană schimbă regulile de pe piața muncii

Potrivit Comisiei Europene, piețele muncii din Europa trec printr-o serie de transformări majore. Tranziția digitală și cea verde generează noi oportunități de angajare, însă scăderea populației de vârstă activă contribuie la lipsa forței de muncă în domenii precum sănătatea, tehnologia informației și comunicațiilor (ICT), construcțiile și industria ospitalității.

În acest context, instituția europeană consideră că angajatorii pot trece cu vederea candidați capabili atunci când acordă o importanță prea mare diplomelor și calificărilor formale. În același timp, competențele transferabile, precum capacitatea de rezolvare a problemelor, munca în echipă sau competențele digitale, sunt mai greu de identificat, deși devin tot mai importante într-o piață a muncii aflată în continuă schimbare.

Pentru a răspunde acestor provocări, Uniunea Europeană promovează o abordare bazată pe competențe în procesul de recrutare. Angajatorii și serviciile publice de ocupare a forței de muncă sunt încurajați să acorde o atenție mai mare abilităților pe care le au persoanele și mai puțin diplomelor pe care acestea le dețin.

În cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și în Norvegia, Islanda și Liechtenstein, serviciile publice de ocupare a forței de muncă sunt autoritățile care pun în legătură persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu angajatorii. Acestea facilitează echilibrarea cererii și ofertei de pe piața muncii prin furnizarea de informații, servicii de mediere și măsuri active de sprijin.

Potrivit concluziilor unui atelier organizat recent de Rețeaua Europeană a Serviciilor Publice de Ocupare a Forței de Muncă, este necesară dezvoltarea unui limbaj comun privind competențele, deoarece diferențele existente între modul în care candidații, angajatorii și instituțiile din diferite state descriu ocupațiile și competențele îngreunează identificarea oportunităților de angajare.

De asemenea, concluziile atelierului arată că inteligența artificială ar trebui să completeze activitatea consilierilor din serviciile publice de ocupare a forței de muncă, nu să îi înlocuiască.

Angajatorii sunt parteneri esențiali în identificarea competențelor cerute pe piață și în îmbunătățirea programelor de formare și recrutare

Totodată, Comisia Europeană subliniază că angajatorii sunt parteneri esențiali în identificarea competențelor cerute pe piață și în îmbunătățirea programelor de formare și recrutare, pentru creșterea competitivității pieței muncii din Uniunea Europeană.

Un alt obiectiv important îl reprezintă incluziunea. Abordarea bazată pe competențe trebuie să sprijine toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv pe cele cu un nivel redus sau fără calificări formale, lucrătorii în vârstă și migranții.

Mai multe state europene au început deja să implementeze astfel de măsuri. Serviciile publice de ocupare din Belgia, Luxemburg și Suedia utilizează sisteme asistate de inteligență artificială care pun accent pe potrivirea competențelor și nu doar pe ocupații.

În Austria, serviciile publice îi ajută pe cei aflați în căutarea unui loc de muncă să își identifice și să își evidențieze competențele, inclusiv atunci când nu dețin diplome sau calificări formale.

În același timp, Cehia, Estonia și Croația dezvoltă programe de recalificare și perfecționare profesională, prin oferte de formare adaptate cerințelor actuale ale pieței muncii.

Comisia Europeană subliniază că metodele bazate pe competențe vor avea un rol central în viitorul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Totuși, instituția arată că este nevoie în continuare de armonizarea sistemelor naționale cu cele europene, investiții în infrastructura digitală, pregătirea personalului și consolidarea colaborării cu angajatorii și instituțiile de învățământ.