Românii plătesc facturi de trei ori mai mari. Prețul energiei electrice s-a triplat în ultimii ani

Facturile la energie au devenit de trei ori mai scumpe în ultimii ani. Deși investițiile în energie regenerabilă sunt în creștere, iar costurile tehnologiilor verzi au scăzut semnificativ în ultimii ani, România rămâne vulnerabilă la șocurile de pe piețele internaționale din cauza dependenței de importurile de combustibili fosili.

Românii plătesc facturi de trei ori mai mari. Prețul energiei electrice s-a triplat în ultimii ani

Potrivit unei analize realizate de specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dezvoltarea energiei regenerabile reprezintă una dintre cele mai importante soluții pentru reducerea dependenței energetice a României, însă aceasta trebuie însoțită de investiții consistente în infrastructura sistemului energetic.

Analiza arată că piața energiei a fost puternic afectată în ultimii ani de pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice, factori care au generat creșteri importante ale prețurilor.

În acest context, prețul mediu al energiei electrice în România a urcat de la aproximativ 45 euro/MWh în perioada 2019-2020 la 136 euro/MWh în intervalul 2021-2025, ceea ce înseamnă o triplare a costului energiei electrice în doar câțiva ani.

În aceeași perioadă, cotația petrolului Brent a crescut de la 53 de dolari la aproximativ 80 de dolari pe baril.

„Creșterea prețurilor la energie din ultimii ani a fost determinată de o succesiune de șocuri externe, care au evidențiat cât de vulnerabile sunt economiile dependente de combustibilii fosili importați”, subliniază specialiștii.

Cercetătorii explică faptul că această evoluție a fost determinată de o succesiune de șocuri externe, care au evidențiat vulnerabilitatea economiilor dependente de combustibilii fosili importați. Creșterea prețurilor s-a reflectat atât în costurile suportate de populație și companii, cât și în efortul bugetar necesar finanțării schemelor de plafonare și compensare a facturilor la energie.

România continuă să importe mai multă energie decât exportă

Analiza arată că, deși România dispune de resurse naturale și de un mix energetic diversificat, continuă să importe cantități importante de energie și combustibili.

În anul 2025, deficitul comercial din sectorul energetic a ajuns la aproximativ cinci miliarde de euro. La nivelul Uniunii Europene, deficitul comercial din acest domeniu s-a ridicat la aproape 300 de miliarde de euro.

„Dacă oferta externă scade sau dispare, înlocuirea acesteia din surse interne este foarte dificilă pe termen scurt”, subliniază autorii studiului.

Autorii studiului avertizează că, în situația în care oferta externă de energie scade sau dispare, înlocuirea acesteia din surse interne este foarte dificilă pe termen scurt. În opinia lor, această dependență diminuează capacitatea economiei de a face față unor noi crize energetice și menține presiunea asupra prețurilor.

Energia regenerabilă devine mai competitivă

În paralel cu evoluția prețurilor la combustibilii fosili, costurile tehnologiilor regenerabile au înregistrat scăderi accelerate în ultimul deceniu. Potrivit analizei, prețul panourilor fotovoltaice s-a redus cu aproximativ 90% între anii 2010 și 2024, iar costul turbinelor eoliene a scăzut cu aproape 50%.

„Scăderea costurilor tehnologiilor regenerabile schimbă fundamental economia producției de energie și transformă investițiile în acest sector într-o oportunitate pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili”, subliniază cercetătorii.

Specialiștii consideră că această evoluție schimbă fundamental economia producției de energie și transformă investițiile în surse regenerabile într-o oportunitate pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.

În România, licitațiile pentru contractele pentru diferență organizate anul trecut au indicat prețuri cuprinse între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energia solară și între 65,12 și 79,5 euro/MWh pentru energia eoliană.

Prin comparație, costurile estimate pentru producerea energiei în centrale pe gaze naturale sau pe cărbune sunt considerabil mai ridicate.

Ponderea energiei verzi este în creștere, dar investițiile trebuie continuate

Datele analizate arată că energia regenerabilă a reprezentat aproximativ 20% din consumul de energie primară al României în 2024, față de aproximativ 4% în anul 1990.

Totodată, energia nucleară produsă la Centrala Nucleară de la Cernavodă a asigurat aproximativ 9% din consumul de energie primară, contribuind la reducerea dependenței de importuri.

Cu toate acestea, România continuă să importe cantități importante de petrol și gaze naturale, iar această situație rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului energetic.

Cercetătorii subliniază că dezvoltarea producției de energie regenerabilă nu este suficientă fără modernizarea infrastructurii energetice. În opinia acestora, tranziția energetică presupune nu doar construirea unor noi capacități de producție, ci și investiții în rețele electrice, sisteme de stocare și interconectări, pentru ca energia produsă să poată fi utilizată eficient și în condiții de siguranță.

Analiza mai arată că și costul bateriilor litiu-ion s-a redus cu aproximativ 85% în ultimii ani, ceea ce face ca soluțiile de stocare a energiei să devină din ce în ce mai accesibile.

Ce spun specialiștii despre viitorul facturilor

Autorii studiului atrag atenția că extinderea capacităților de producție din surse regenerabile nu garantează automat facturi mai mici pentru consumatori.

Potrivit acestora, tranziția către un sistem energetic mai sigur și mai accesibil depinde nu doar de investițiile în energia regenerabilă, ci și de dezvoltarea rețelelor electrice, a capacităților de stocare și de politicile publice din domeniu.

Specialiștii concluzionează că reducerea vulnerabilității României în fața șocurilor externe va necesita investiții continue și o strategie pe termen lung, astfel încât avantajele dezvoltării energiei regenerabile să se reflecte atât în creșterea securității energetice, cât și în costurile suportate de consumatori.