Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsRomânia este printre țările cu cel mai mare declin demografic din lume, cu o scădere de peste 16% din 2000 până în 2025
România a înregistrat un declin demografic de 16,1% între 2000 și 2025, potrivit datelor Fondul Monetar Internațional (FMI). Acest nivel plasează țara pe locul 176 din 183 la nivel global.
Fenomenul nu este unul izolat, ci face parte dintr-un trend mai larg în Europa de Est. Cele mai mari scăderi de populație sunt înregistrate în Ucraina, cu -32,5%, urmată de Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%), Lituania (-17,5%) și Republica Moldova (-18,8%).
Datele citate de Visual Capitalist arată că aproape una din șapte țări din lume a pierdut populație în această perioadă.
Diferențele globale sunt tot mai mari, între statele cu creștere accelerată și cele aflate în declin constant
La nivel global, evoluția populației s-a împărțit în două direcții clare. Pe de o parte sunt statele cu creșteri rapide, în special din zona Golfului și din Africa subsahariană.
Qatar conduce clasamentul, cu o creștere de peste 400% față de anul 2000. Alte state din regiune au avut evoluții similare, precum Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%), Oman (+129,1%) și Arabia Saudită (+98,5%).
În afara acestei regiuni, mai multe state africane au înregistrat creșteri semnificative, precum Niger (+157%), Angola (+139,7%) și Ciad (+126,9%).
Marile economii au avut creșteri moderate ale populației, comparativ cu statele emergente
În cazul marilor economii, ritmul de creștere a fost mai redus. India a înregistrat un avans de 38,4%, Statele Unite de 21%, China de 10,9%, iar Brazilia de 22,1%.
Canada și Australia au avut creșteri mai rapide, de 35,6% și 44,9%.
Acest contrast evidențiază diferențe majore între statele cu populație tânără sau migrație intensă și cele aflate în declin demografic, cum este cazul României.
Migrația externă și sporul natural negativ au contribuit decisiv la scăderea populației României în ultimele decenii
Potrivit unei analize realizate de Institutul Național de Statistică (INS), prezentată de președintele instituției, Tudorel Andrei, populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în 35 de ani.
Migrația externă a avut o contribuție de 63% la această scădere, iar sporul natural negativ a reprezentat 37%.
Conform datelor Eurostat din 2025, populația Uniunii Europene include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu.
Acestea reprezintă aproximativ 10% din populația rezidentă a UE. Dintre acestea, circa 32,6% locuiesc într-un alt stat membru, iar 67,4% provin din afara Uniunii.
România se află printre statele cu o pondere redusă a acestei categorii, alături de Polonia și Slovacia, fiecare cu aproximativ 1%.
„Acest număr reprezintă circa 10% din populația rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din țări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populație, printre care se numără România, alături de Polonia și Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât și Polonia se numără printre țările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migrație externă, precum și cu stocuri importante de emigranți la nivel european”, precizează Tudorel Andrei.
Datele arată că, între 1990 și 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în țară.
„În aceste condiții, populația rezidentă a României s-a redus, ca urmare a migrației definitive, cu 162.000 de persoane. În primul an de după Revoluție, aproape 100.000 de persoane au părăsit definitiv țara, însă în anii următori numărul emigranților definitivi s-a diminuat constant, de la un an la altul, pe parcursul următorilor patru ani. A urmat apoi o perioadă de aproape 14 ani, cuprinsă între 1997 și 2010, în care nivelul anual al emigrației a fost relativ redus, cele mai multe valori situându-se sub pragul de 10.000 de persoane. Începând cu anul 2011, fluxul anual al emigranților definitivi a crescut de la un an la altul. În acest context, în anul 2022, numărul plecărilor definitive a depășit pragul de 30.000 de persoane, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive într-un singur an”, subliniază Tudorel Andrei.
După o perioadă de echilibru, România a revenit la un sold negativ al migrației în ultimii ani
Analiza arată că, în perioada 2000–2011, în majoritatea anilor, soldul migrației a fost negativ. Între 2012 și 2022, situația s-a inversat, numărul imigranților fiind mai mare decât cel al emigranților.
În 2023 și 2024, România a revenit însă la un sold negativ, ceea ce a dus la o scădere suplimentară a populației cu peste 41.000 de persoane.
Datele mai arată că o parte semnificativă a imigranților definitivi provine din Republica Moldova, mai ales în perioada de dinainte de 2010, când aceștia reprezentau peste jumătate din totalul imigrărilor.
„În anii 2023 și 2024, România a revenit la un sold negativ al migrației internaționale definitive, ceea ce a contribuit la diminuarea populației rezidente cu peste 41.000 de persoane. Începând cu anul 1992, cetățeni din diverse state și-au stabilit domiciliul pe teritoriul României. Cu toate acestea, cea mai mare parte a imigranților definitivi care au ales România provine din Republica Moldova. Până în anul 2010, cele mai numeroase imigrări definitive au fost înregistrate în rândul persoanelor provenite din Republica Moldova, aproximativ 75.000 de persoane, reprezentând mai mult de jumătate din totalul imigrărilor definitive consemnate”, notează specialistul.
