România a cheltuit peste 325 de miliarde de lei pentru protecție socială. Suma a crescut cu peste 23% într-un singur an, potrivit INS

Cheltuielile pentru protecția socială au crescut puternic în România și au ajuns în 2024 la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Statul și schemele de protecție socială au înregistrat costuri totale de 325,7 miliarde de lei, cu 23,2% mai mult decât în anul precedent, arată datele publicate marți, 15 iulie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșterea este vizibilă și în raport cu dimensiunea economiei. Cheltuielile de protecție socială au reprezentat 18,5% din Produsul Intern Brut, pondere în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior. Este cel mai ridicat nivel consemnat în perioada 2015-2024 analizată de INS.

Cea mai mare parte a banilor este direcționată către riscurile asociate bătrâneții și către boală sau îngrijirea sănătății. Împreună, aceste două componente concentrează aproape trei sferturi din cheltuielile cu prestațiile sociale.

În schimb, sprijinul pentru șomaj și cheltuielile destinate locuirii au cele mai reduse ponderi în structura sistemului de protecție socială.

Cheltuielile de protecție socială au ajuns la 325,7 miliarde de lei

În 2024, cheltuielile totale privind protecția socială, în care sunt incluse și costurile administrative ale schemelor de protecție, s-au ridicat la 325,723 miliarde de lei.

Comparativ cu anul 2023, suma a crescut cu 23,2%.

Separat, cheltuielile cu prestațiile sociale, fără costurile administrative și alte cheltuieli, au ajuns la 321,659 miliarde de lei. Avansul anual a fost și mai puternic, de 23,8%.

Prestațiile sociale au reprezentat 18,3% din PIB-ul României, cu două puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.

Și veniturile sistemului de protecție socială au crescut. Acestea au însumat 323,614 miliarde de lei, cu 24,7% peste nivelul din 2023.

Raportate la PIB, veniturile de protecție socială au avut o pondere de 18,4%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale într-un singur an.

Cea mai puternică creștere din ultimul deceniu

Datele INS oferă o imagine asupra evoluției sistemului de protecție socială în perioada 2015-2024. Atât veniturile, cât și cheltuielile au urmat, în general, o tendință ascendentă.

Anul 2024 se detașează însă clar de restul perioadei analizate.

Veniturile au crescut cu 24,7% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile au avansat cu 23,2%. Potrivit INS, acestea sunt cele mai accentuate creșteri din intervalul 2015-2024.

Graficul prezentat de INS pe prima pagină a comunicatului arată un salt puternic al valorilor nominale în 2024. Totodată, ponderea veniturilor și a cheltuielilor de protecție socială în PIB urcă la cele mai mari niveluri din întreaga perioadă analizată: 18,4%, respectiv 18,5%.

Datele pentru 2024 sunt semidefinitive, urmând ca valorile definitive privind veniturile și cheltuielile de protecție socială să fie disponibile în noiembrie 2026.

Aproape jumătate din prestațiile sociale merg către bătrânețe

Cea mai importantă componentă a cheltuielilor cu prestațiile sociale rămâne protecția acordată pentru limita de vârstă, respectiv bătrânețe.

În 2024, această categorie a reprezentat 47,7% din totalul cheltuielilor cu prestațiile sociale.

Raportat la suma totală de 321,659 miliarde de lei, rezultă că aproximativ 153,4 miliarde de lei din prestațiile sociale au fost asociate funcției de protecție pentru limita de vârstă. Calculul este realizat pe baza ponderii și a valorii totale comunicate de INS.

Deși bătrânețea continuă să concentreze cea mai mare parte a cheltuielilor, ponderea acestei componente s-a redus în ultimul deceniu.

În 2015, cheltuielile pentru limita de vârstă reprezentau 50,6% din total. În 2024, procentul a coborât la 47,7%.

Evoluția nu indică o reducere a sumelor nominale alocate, ci o modificare a structurii prestațiilor sociale, în condițiile în care alte categorii au câștigat o pondere mai mare.

Sănătatea concentrează 26% din cheltuielile cu prestațiile sociale

A doua mare categorie este reprezentată de boală și îngrijirea sănătății. În 2024, aceasta a concentrat 26% din totalul cheltuielilor cu prestațiile sociale.

Ponderea a scăzut comparativ cu anumite perioade anterioare. Datele INS arată că nivelurile cele mai ridicate din seria prezentată au fost de 29,8% în 2019 și 29,1% în 2020.

Ulterior, procentul s-a redus, ajungând la 26% în 2024.

Împreună, cheltuielile pentru limita de vârstă și cele pentru boală sau îngrijirea sănătății reprezintă 73,7% din totalul prestațiilor sociale.

Practic, aproape trei din patru lei înregistrați în structura prestațiilor sociale sunt legați de aceste două funcții.

Cheltuielile pentru dizabilitate au ajuns la cea mai mare pondere din ultimii zece ani

O schimbare importantă este vizibilă în cazul cheltuielilor pentru dizabilitate.

În 2015, acestea reprezentau 7,4% din totalul prestațiilor sociale. Ponderea a urmat ulterior o tendință de scădere și a ajuns la 4,9% în 2021 și 2022.

Direcția s-a schimbat însă în ultimii doi ani ai perioadei analizate.

În 2023, ponderea a urcat la 6,1%, iar în 2024 a ajuns la 8,5%. Acesta este cel mai ridicat nivel din întreaga serie 2015-2024 prezentată de INS.

Raportat la totalul prestațiilor sociale, ponderea de 8,5% corespunde unei valori de aproximativ 27,3 miliarde de lei.

Câți bani sunt direcționați către familie și copii

Protecția destinată familiilor și copiilor reprezintă o altă componentă importantă a sistemului.

În 2024, funcția „Familie/Copii” a concentrat 11,3% din cheltuielile totale cu prestațiile sociale. Valoarea estimată pe baza datelor INS este de aproximativ 36,3 miliarde de lei.

Ponderea este mai mare decât cea din 2015, când categoria reprezenta 8,8% din total.

În perioada 2021-2023, cheltuielile pentru familie și copii au avut o pondere de 11,9%. În 2024, procentul s-a redus ușor la 11,3%.

Foarte puțini bani din prestațiile sociale sunt alocați șomajului

La polul opus se află cheltuielile destinate persoanelor aflate în șomaj și beneficiilor pentru locuire.

În 2024, șomajul a reprezentat numai 0,2% din totalul cheltuielilor cu prestațiile sociale.

Pentru locuință, ponderea raportată de INS este sub 0,05%.

Excluziunea socială a reprezentat 2,8% din total, în creștere față de 2,5% în 2023. În cazul prestațiilor destinate urmașilor, ponderea a fost de 3,5%, față de 3,8% în anul anterior.

Structura cheltuielilor arată astfel că sistemul românesc de protecție socială este concentrat în principal pe bătrânețe și sănătate, în timp ce șomajul și locuirea ocupă poziții marginale în distribuția prestațiilor.

Datele publicate de INS pentru anul 2024 sunt semidefinitive. Informațiile definitive vor fi disponibile în luna noiembrie 2026, iar următorul comunicat privind veniturile și cheltuielile de protecție socială este programat pentru iulie 2027.