Populația României a scăzut cu peste 4,16 milioane de locuitori în 35 de ani
Populația României a scăzut cu peste 4,16 milioane de oameni în ultimii 35 de ani. Aproximativ 63% din această scădere a fost cauzată de plecarea românilor în străinătate, iar 37% de faptul că mor mai mulți oameni decât se nasc. Aceste concluzii apar într-o analiză prezentată de președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei.
Între 1990 și 2024, peste 808.000 de persoane au plecat definitiv din țară, iar aproximativ 646.000 s-au stabilit în România. Per total, migrația a dus la o scădere de circa 162.000 de locuitori. În 1990 a fost un vârf de plecări, cu aproximativ 100.000 de oameni.
Apoi numărul emigrărilor a scăzut până în 1997 și a rămas sub 10.000 pe an până în 2010. După 2010, plecările au crescut din nou: au depășit 30.000 în 2022 și au ajuns la aproximativ 50.000 în 2024, cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani.
România are printre cei mai puțini rezidenți străini din Uniunea Europeană, cam 1% din populație, alături de Polonia și Slovacia. Totuși, mulți români pleacă în continuare din țară. Între 2012 și 2022, migrația a fost pe plus (au venit mai mulți decât au plecat), cu un câștig de 183.000 de persoane.
În 2023 și 2024, situația s-a inversat din nou, cu un minus de 41.000. Cei mai mulți imigranți vin din Republica Moldova și Ucraina. În ultimii ani au început să vină tot mai mulți și din țări mai puțin obișnuite pentru România. În același timp, tot mai puțini români se întorc acasă: dacă între 2010 și 2014 ei reprezentau 90% dintre cei care se stabileau în România, în 2023 au fost 67%.
În perioada 2022-2024, numărul persoanelor care au venit în România a fost suficient de mare încât să compenseze aproape complet scăderea naturală a populației (diferența dintre nașteri și decese). Astfel, populația a rămas peste 19 milioane de locuitori.
La nivel mondial, numărul emigranților a crescut mult: de la 154 de milioane de oameni în 1990 la 340 de milioane în 2024. Procentul lor din populația globală a urcat de la 2,9% la 3,7%.
Recensământul din 2021: Populația României a coborât la 19,05 milioane de locuitori și îmbătrânește rapid
Recensământul din 2021 ne arată că România are aproximativ 19,05 milioane de locuitori. Asta înseamnă cu aproape 1,1 milioane mai puțini decât la recensământul din 2011. Puțin peste jumătate dintre locuitori sunt femei (51,5%), iar majoritatea trăiește la oraș (52,2%).
Populația României îmbătrânește. Vârsta medie a ajuns la 42,4 ani, mai mare decât în 2011. Femeile au, în medie, 44,1 ani, iar bărbații 40,6 ani. Cea mai tânără regiune este Nord-Est, iar cea mai îmbătrânită este Sud-Vest Oltenia. În Ilfov locuiește cea mai tânără populație din țară, iar județul Teleorman are cea mai vârstnică populație.
În ultimii 10 ani, majoritatea județelor au pierdut locuitori. Doar Ilfov a crescut mult, în special datorită oamenilor mutați din București. Creșteri mici au avut și județele Bistrița-Năsăud și Suceava. Cele mai mari scăderi de populație au fost în Caraș-Severin și Teleorman. Unele localități de lângă orașe mari au crescut mult, cum sunt Popești-Leordeni, Florești (Cluj) și Chiajna, pentru că mulți oameni s-au mutat la case în afara orașelor. În schimb, unele comune mici au pierdut locuitori și au ajuns foarte depopulate.
Cea mai mică comună din țară este Bătrâna (Hunedoara), cu doar 88 de locuitori. Cea mai mare comună este Florești (Cluj). Cel mai mic oraș este Băile Tușnad, iar cel mai mare oraș (fără municipii) este Popești-Leordeni. Cel mai mare municipiu, după București, rămâne Cluj-Napoca, chiar dacă populația lui a scăzut ușor.
La recensământ, etnia, limba și religia au fost declarate de oameni doar dacă au dorit. Dintre cei care au declarat etnia, aproximativ 89% s-au declarat români, 6% maghiari și 3,4% romi. Mai sunt și ucraineni, germani și turci în număr mai mic. Românii sunt majoritari în aproape toate județele, în timp ce maghiarii sunt majoritari în Harghita și Covasna. Romii sunt răspândiți în toată țara, cu procente mai mari în câteva județe. Majoritatea oamenilor au limba română ca limbă maternă (peste 90%), iar maghiara este a doua ca pondere. Ca religie, cei mai mulți sunt ortodocși (85%), urmați de romano-catolici și reformați.
Aproape jumătate dintre locuitori sunt căsătoriți. Două din cinci persoane nu au fost niciodată căsătorite, iar aproximativ 5% sunt văduve. În București sunt mai puțini oameni căsătoriți și mai mulți divorțați decât în alte zone. În Teleorman sunt cei mai mulți văduvi, iar în Ilfov cei mai puțini.
După nivelul de educație, majoritatea oamenilor au studii medii (liceu sau profesională). Aproximativ 16% au studii superioare, iar peste 40% au studii puține sau deloc. Cele mai multe persoane cu studii superioare sunt în București, Ilfov și Cluj. Cele mai puține sunt în Vaslui, Călărași și Botoșani.
Din punct de vedere al muncii, aproximativ 8,2 milioane de persoane sunt active pe piața muncii: majoritatea lucrează, iar aproape 500.000 sunt șomeri. Restul populației este inactivă (pensionari, elevi, studenți sau casnici). În București și Ilfov lucrează peste jumătate dintre locuitori, iar în unele județe mai sărace lucrează sub o treime. Șomajul este cel mai mic în București, Cluj, Timiș și Ilfov și cel mai mare în Vaslui. În Ilfov sunt cei mai puțini pensionari, iar în Hunedoara cei mai mulți.
