După ani de opoziție, Ungaria deschide ușa Parchetului European. Ce se schimbă de acum

Comisia Europeană a aprobat cererea Ungariei de aderare la Parchetul European (EPPO), organismul Uniunii Europene responsabil de investigarea fraudelor și a faptelor de corupție care implică fonduri europene. Decizia permite instituției să analizeze eventuale infracțiuni legate de utilizarea banilor europeni în Ungaria, inclusiv acuzații care vizează perioada guvernării lui Viktor Orbán.

Ungaria acceptă controlul Parchetului European. Primele investigații pot viza perioada de după 2021

EPPO va putea investiga presupuse fapte legate de fondurile UE începând cu 1 iunie 2021, data la care organismul european și-a început activitatea. Aderarea Ungariei la această structură oferă procurorilor europeni competențe pentru examinarea unor posibile nereguli privind gestionarea fondurilor comunitare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat decizia și a transmis că aderarea reprezintă un pas important în combaterea fraudelor care afectează bugetul european.

„Ziua de astăzi aduce vești bune pentru Ungaria”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat. „Acesta este un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției. Poporul ungar va avea acum o garanție pentru a se asigura că fondurile UE funcționează în interesul său.”

Ungaria va deveni al 25-lea stat participant la EPPO

Aprobarea oficială a Comisiei Europene permite Ungariei să devină al 25-lea membru al Parchetului European la sfârșitul acestui an. Pentru funcționarea structurii în această țară, va fi desemnat un procuror european, iar autoritățile ungare trebuie să înainteze trei candidați eligibili pentru procesul de selecție.

De asemenea, Ungaria trebuie să stabilească mecanismele instituționale necesare pentru colaborarea cu EPPO și pentru desfășurarea activității procurorilor europeni pe teritoriul său.

Aderarea are loc după o perioadă în care guvernul condus de Viktor Orbán a refuzat participarea la Parchetul European, susținând că această instituție ar afecta suveranitatea națională.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a exprimat în mai multe rânduri preocupări privind riscurile de corupție asociate gestionării fondurilor europene în Ungaria. Ca urmare a acestor preocupări, o parte importantă a fondurilor europene destinate Ungariei a fost suspendată de Uniunea Europeană.

Investigațiile EPPO pot viza utilizarea fondurilor europene

Noua poziție a Ungariei față de Parchetul European vine după schimbări politice importante la nivel național. Péter Magyar, care și-a construit campania electorală în jurul promisiunii de combatere a corupției, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, punând capăt unei perioade de 16 ani de conducere politică a lui Viktor Orbán.

Prin aderarea la EPPO, procurorii europeni vor avea posibilitatea de a verifica acuzații privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene pentru perioada care intră sub competența instituției, începând din iunie 2021.

Parchetul European are atribuții în investigarea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraude, corupție și alte nereguli legate de bugetul comunitar. „Ungaria, bine ați venit la Parchetul European.”

Statele UE care nu participă la Parchetul European

După integrarea Ungariei, Parchetul European va avea 25 de state membre participante. Unele țări ale Uniunii Europene au ales să nu ia parte la această structură, folosind opțiunile de neparticipare prevăzute în domeniul cooperării europene privind justiția și afacerile interne.

Danemarca și Irlanda rămân în afara EPPO, acestea păstrând posibilitatea de a nu participa la anumite mecanisme europene de cooperare în acest sector.

Aderarea Ungariei modifică astfel componența instituției europene de anchetă, care își extinde activitatea asupra unui nou stat membru al Uniunii Europene.