România merge spre o datorie „explozivă”. Florin Cîțu avertizează: Nu e nimic surprinzător, nedrept sau inexplicabil. Este realitate economică

Fostul premier Florin Cîțu susține că problema majoră a economiei românești nu este doar deficitul bugetar, ci încetinirea accentuată a creșterii economice. Într-o analiză publicată pe rețelele sociale și detaliată într-un articol de opinie, acesta afirmă că România a ajuns într-o situație în care potențialul de dezvoltare s-a redus semnificativ, în timp ce costurile de finanțare au crescut, ceea ce pune o presiune tot mai mare asupra datoriei publice și asupra finanțelor statului.

Florin Cîțu: România pierde din potențialul de creștere economică

Fostul ministru al Finanțelor și fost premier consideră că economia românească traversează o perioadă în care principalele dezechilibre nu mai pot fi explicate doar prin nivelul deficitului bugetar.

Potrivit lui Florin Cîțu, adevărata problemă este reducerea potențialului de creștere al economiei, fenomen care afectează atât veniturile bugetare, cât și încrederea investitorilor.

„România are o problemă gravă de deficit — dar o are mai ales pentru că nu crește.

Potențialul de creștere a coborât de la 4% la 1% ( în ultimii 4 ani), în timp ce prima de risc a urcat — ultima treaptă de investment grade, cu perspectivă negativă la toate trei agențiile.

Când g scade sub r, iar excedentul primar e o ficțiune politică, dinamica datoriei devine explozivă.”

În analiza sa, Cîțu explică faptul că, pe termen lung, sustenabilitatea datoriei publice depinde de raportul dintre ritmul de creștere economică și costul la care statul se împrumută.

Deficitul bugetar este, în opinia sa, efectul lipsei de creștere

Fostul premier susține că deficitul nu reprezintă cauza principală a problemelor economice, ci consecința unei economii care și-a pierdut dinamica.

Potrivit acestuia, în ultimii ani România a redus potențialul de dezvoltare prin creșterea fiscalității, instabilitate legislativă și intervenții repetate ale statului în economie.

„România a reușit performanța rară de a acționa simultan pe ambele variabile, în direcția greșită. Deciziile din ultimii ani au redus g-ul potențial (de la 4% la 1%) — prin taxe mai mari, prin intervenție administrativă extinsă, prin instabilitate legislativă cronică — și au ridicat r-ul, prin prima de risc pe care investitorii o cer unui suveran așezat pe ultima treaptă de investment grade, cu perspectivă negativă la toate cele trei agenții. Deficitul bugetar nu este o problemă separată de creștere. Este forma contabilă pe care o ia absența creșterii.”

Florin Cîțu afirmă că economia este susținută într-o măsură tot mai mare de cheltuielile statului și mai puțin de investițiile și activitatea sectorului privat.

În plus, susține că reducerea aparentă a deficitului este influențată de inflație, care majorează artificial PIB-ul nominal și îmbunătățește doar statistic indicatorii fiscali.

Critici la adresa modelului economic și social

Un capitol important al analizei este dedicat modelului economic adoptat de România.

Florin Cîțu consideră că statul român a preluat mecanisme sociale specifice economiilor dezvoltate fără a avea însă resursele necesare pentru a le susține.

„Am scris despre eroarea de design care ne-a adus aici: am importat arhitectura de asigurare socială a unui continent bogat — pensii speciale, indexări automate, capital subordonat legislativ muncii — într-un mediu economic sărac. Europa își permite (deocamdată) acest lux, pentru că l-a ales după ce s-a îmbogățit. Noi l-am ales înainte.”

În articolul său, fostul premier dezvoltă această idee și afirmă că România „a cumpărat polița de asigurare a bogatului cu venitul săracului”, adoptând politici sociale costisitoare într-o economie care nu produce suficient pentru a le finanța pe termen lung.

În opinia sa, această strategie a fost posibilă deoarece clasa politică a mizat permanent pe o creștere economică viitoare care nu s-a mai materializat.

Sistemul de pensii și piața muncii, printre principalele vulnerabilități

Florin Cîțu consideră că unul dintre cele mai expuse sisteme este cel al pensiilor bazate pe principiul redistribuirii între generații.

Acesta susține că îmbătrânirea populației, scăderea numărului de contribuabili și migrația forței de muncă reduc capacitatea statului de a susține actualele promisiuni bugetare.

În analiza sa, fostul premier afirmă că modificările punctuale ale sistemului de pensii nu vor putea rezolva problema în lipsa unei economii aflate pe un trend solid de creștere.

Ce soluții propune fostul premier

În opinia lui Florin Cîțu, obiectivul principal al oricărui guvern ar trebui să fie relansarea creșterii economice, prin măsuri care să stimuleze investițiile private și acumularea de capital.

Acesta susține că România are nevoie de un cadru fiscal stabil, de respectarea dreptului de proprietate, de reducerea intervenției statului în economie și de consolidarea statului de drept.

Fostul premier atrage atenția că modificările repetate ale Codului Fiscal și incertitudinea legislativă contribuie la creșterea costurilor de finanțare și la deteriorarea percepției investitorilor.

„Fără creștere economică, guvernarea e doar administrarea falimentului”

În finalul analizei sale, Florin Cîțu avertizează că dezbaterea publică ar trebui să se concentreze mai puțin asupra reducerii deficitului și mai mult asupra măsurilor care pot genera dezvoltare economică.

„Până când creșterea economică — prin proprietate, libertate economică și domnia legii — nu devine funcția-obiectiv reală a guvernării, vom avea doar o administrare a falimentului. Deficitul va fi mereu „surprinzător de mare”, dobânzile mereu „nedrept de ridicate”, investitorii mereu „inexplicabil de prudenți”. Nu e nimic surprinzător, nedrept sau inexplicabil. Este realitate economică.”

Potrivit fostului premier, fără politici orientate către stimularea investițiilor și creșterea productivității, presiunile asupra bugetului de stat și asupra datoriei publice vor continua să se accentueze în anii următori.