Băncile din România, printre cele mai solide din UE la capitolul lichiditate. Profitul sistemului bancar a urcat la 15,4 miliarde de lei

Sistemul bancar românesc continuă să afișeze rezultate solide, într-un context în care băncile europene și-au majorat veniturile și profitabilitatea în 2025. O analiză realizată de strategy&, divizia de consultanță strategică a PwC, arată că instituțiile de credit din România se remarcă prin indicatori de lichiditate printre cei mai buni din Uniunea Europeană, deși există în continuare provocări legate de creditele neperformante și de expunerea ridicată pe titlurile de stat.

Potrivit celei mai recente ediții a raportului Retail Banking Monitor, băncile de retail din Europa au înregistrat anul trecut o creștere de 3% a veniturilor și un avans de 6% al profitului operațional, în condițiile în care veniturile din dobânzi au rămas principalul motor al câștigurilor.

În intervalul 2021-2026, veniturile nete din dobânzi au crescut, în medie, cu 27,3% pentru fiecare client, în timp ce costurile au avansat într-un ritm mult mai redus, respectiv cu 6,2%.

PwC: Băncile trebuie să își diversifice sursele de venit și să accelereze digitalizarea

Specialiștii strategy& susțin că perioada actuală oferă instituțiilor financiare oportunitatea de a investi în noi modele de business, astfel încât să fie pregătite pentru schimbările din piață și pentru dezvoltarea accelerată a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială.

„Băncile care vor folosi veniturile actuale pentru a-şi diversifica încasările din comisioane şi taxe, pentru a moderniza distribuţia, pentru a scala inteligenţa artificială şi pentru a îmbunătăţi eficienţa capitalului vor fi mai bine poziţionate pentru faza următoare a dezvoltării retail banking-ului. Franţa şi Marea Britanie au crescut în continuare pe seama dobânzilor, cu avansuri ale veniturilor nete din dobânzi de circa 14%, respectiv 12%, în timp ce ţările nordice, Belgia şi Polonia au trecut deja pe un model construit în jurul comisioanelor, unde creşterile s-au apropiat de 10%, semn că alegerile de business ale băncilor, şi nu doar contextul macroeconomic, încep să facă diferenţa între câştigători şi restul plutonului”, susţine Sebastian Mocanu, partener şi lider pentru serviciile financiare în cadrul PwC România.

Raportul evidențiază faptul că, pe piețele europene, tot mai multe bănci încearcă să reducă dependența de veniturile provenite din dobânzi și să își consolideze încasările din comisioane, servicii digitale și produse financiare cu valoare adăugată.

Profitul sistemului bancar românesc a ajuns la 15,4 miliarde de lei

Analiza, bazată și pe datele din Raportul anual al Băncii Naționale a României (BNR), arată că activele brute ale sistemului bancar au ajuns la 996,1 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 8,8% față de anul precedent.

În același timp, profitul net al băncilor a urcat la 15,4 miliarde de lei, în timp ce rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a atins 17,6%.

Totodată, rata fondurilor proprii s-a situat la 25,8%, peste media europeană de 20,4%, iar indicatorii de lichiditate sunt considerați printre cei mai puternici din Uniunea Europeană.

Un alt indicator pozitiv este raportul dintre costuri și venituri, care s-a situat la 48,9%, sub media principalelor piețe europene, de 51%, ceea ce reflectă o eficiență operațională ridicată.

Creditele neperformante și expunerea pe titlurile de stat rămân puncte sensibile

Deși indicatorii financiari sunt favorabili, raportul evidențiază și o serie de vulnerabilități.

Rata creditelor neperformante a urcat la 2,7%, în timp ce media europeană a coborât la 1,8%. Potrivit consultanților, deteriorarea provine în principal din portofoliul de credite acordate companiilor.

Cu toate acestea, gradul de acoperire cu provizioane, de 62,4%, rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Specialiștii atrag atenția și asupra raportului dintre credite și depozite, de numai 66,2%, comparativ cu media europeană de 104,8%, ceea ce indică existența unui potențial important de creditare care nu este încă valorificat.

În același timp, titlurile de stat reprezintă 27,9% din activele sistemului bancar, ceea ce reflectă o legătură tot mai strânsă dintre bănci și finanțele publice.

Inteligența artificială poate schimba radical activitatea băncilor

Autorii studiului estimează că instituțiile financiare care vor integra eficient inteligența artificială în procesele interne ar putea obține îmbunătățiri importante ale eficienței.

Potrivit analizei, utilizarea AI în fluxurile operaționale poate reduce semnificativ raportul dintre costuri și venituri, iar în cazul creditelor ipotecare, procesele complet digitalizate ar putea scurta timpul de aprobare de la câteva săptămâni la doar câteva zile.

„Planul pe care Strategy& îl propune pentru orizontul anului 2030 este construit pe cinci piloni: venituri diversificate din comisioane şi taxe, completarea tranziţiei către vânzări digitale, adoptarea inteligenţei artificiale ca instrument de productivitate în funcţiile de bază, pregătirea pentru agenţii AI şi adoptarea modelelor asset-light (în care banca, în loc să deţină active tradiţionale, se bazează pe tehnologie, externalizare şi parteneriate pentru a oferi servicii financiare şi a genera venituri) atât ca instrument de creştere, cât şi ca driver al eficienţei capitalului. Însă, odată cu creşterea utilizării AI, cresc şi pericolele”, avertizează experţii din domeniu.

La rândul său, Banca Națională a României atrage atenția că digitalizarea și utilizarea pe scară tot mai largă a inteligenței artificiale aduc și riscuri suplimentare pentru stabilitatea sistemului financiar.

Potrivit BNR, dezvoltarea tehnologiilor digitale și extinderea utilizării AI conturează un profil de risc mai complex, în care un incident cibernetic poate genera efecte rapide asupra încrederii deponenților și asupra lichidității băncilor. Din acest motiv, banca centrală consideră că supravegherea sistemului financiar va trebui consolidată în perioada următoare.