Românii cu rate cer tot mai des ajutor în relația cu băncile și IFN-urile. Număr record de solicitări. Ce vor de la creditori

Presiunea financiară asupra românilor începe să se vadă tot mai puternic în relația acestora cu băncile și instituțiile financiare nebancare. În prima jumătate a anului 2026, consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), în încercarea de a obține rate mai mici, reducerea datoriilor, restituirea unor sume sau reechilibrarea contractelor de credit.

În primele șase luni ale anului au fost înregistrate 2.060 de solicitări, cel mai ridicat nivel semestrial din cei peste zece ani de activitate ai CSALB. Comparativ cu perioada similară din 2025, când au fost depuse 1.464 de cereri, creșterea este de 40%.

Trimestrul al doilea din 2026 a stabilit, la rândul său, un record. Pentru prima dată, numărul cererilor conforme înregistrate într-un singur trimestru a depășit pragul de 1.000, ajungând la 1.092 de solicitări. CSALB pune această evoluție în contextul creșterii costului vieții și al dificultăților economice care îi determină pe consumatori să caute soluții pentru propriile finanțe.

Românii cer rate mai mici și reducerea datoriilor la bănci

Cele mai multe probleme aduse în fața conciliatorilor sunt legate de contractele de credit. Aproximativ 90% dintre cereri vizează, într-o formă sau alta, costurile și obligațiile generate de împrumuturi.

Românii solicită restituirea unor sume achitate sub formă de comisioane sau dobânzi, diminuarea soldului creditului, reducerea ratelor lunare ori anularea unor restanțe.

Pe lista cererilor se regăsesc și reeșalonarea, rescadențarea, refinanțarea, renegocierea și reechilibrarea contractelor, inclusiv în situații în care consumatorii invocă impreviziunea.

Alți clienți cer trecerea de la ROBOR la IRCC, conversia monedei în care este contractat creditul, recalcularea dobânzilor, eliminarea unor clauze sau stabilirea unor angajamente de plată pe care să le poată respecta.

CSALB primește inclusiv solicitări privind trecerea la dobândă fixă, revenirea într-un grafic de rambursare în cazul persoanelor aflate în executare silită, renunțarea la procese și rezolvarea unor probleme generate de fraude produse prin canale bancare.

Aproape un milion de euro, beneficiile obținute în urma negocierilor

Din negocierile purtate în prima jumătate a anului, 332 s-au încheiat cu împăcarea consumatorilor și băncilor. Aceste soluționări reprezintă 91% din totalul negocierilor finalizate.

Beneficiile totale rezultate din negocieri s-au apropiat de un milion de euro. Calculat la nivelul fiecărei nemulțumiri soluționate amiabil, avantajul mediu pentru consumator a fost de aproximativ 2.700 de euro.

În același timp, 59 de procese aflate deja pe rolul instanțelor de drept comun au fost încheiate după ce băncile și consumatorii au ajuns la negociere în cadrul CSALB. În unele cazuri, dialogul a fost recomandat de judecători, iar în altele a fost inițiat de una dintre părți.

Procedura este gratuită pentru consumatori, iar o negociere durează, în medie, aproximativ două săptămâni. Din 2021 și până în prezent, peste 880 de procese au fost încheiate amiabil prin mecanismul de dialog oferit de CSALB.

Cererile românilor către IFN-uri au crescut cu 63%

Datele din primul semestru indică o creștere puternică și a problemelor semnalate în relația cu instituțiile financiare nebancare.

Din totalul de 2.060 de cereri primite până la finalul lunii iunie, 1.458 au vizat relația consumatorilor cu băncile. În aceeași perioadă din 2025 fuseseră înregistrate 1.095 de asemenea solicitări.

Alte 602 cereri au vizat relația cu IFN-urile, față de 369 în primul semestru al anului trecut. Astfel, numărul solicitărilor adresate instituțiilor financiare nebancare a crescut cu 63%.

Ponderea cererilor care vizează IFN-urile în totalul solicitărilor a urcat de la 25% în prima jumătate a anului 2025 la 29% în perioada similară din 2026.

IFN-urile nu au acceptat nicio cerere pentru negociere

Una dintre cele mai importante diferențe prezentate de CSALB privește disponibilitatea băncilor și a IFN-urilor de a intra în procedura de conciliere.

În prima jumătate a anului, băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri. În schimb, IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, deși au primit peste 600 de solicitări.

Mai exact, din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor, 395 au fost transformate în dosare de negociere. În cazul IFN-urilor, niciuna dintre cele 480 de cereri considerate negociabile nu a fost acceptată pentru transformarea într-un dosar de negociere.

Graficul dedicat IFN-urilor, prezentat la pagina a doua a comunicatului CSALB, evidențiază diferența dintre creșterea cererilor negociabile și numărul extrem de redus al dosarelor constituite în ultimii ani. Pentru primul semestru din 2026, linia dosarelor de negociere ajunge la zero.

Totuși, unele solicitări au fost rezolvate direct după sesizarea CSALB. Până la finalul primului semestru, 202 cereri au fost soluționate direct între comercianți și consumatori. Băncile au rezolvat în acest mod 166 de solicitări, iar IFN-urile 36.

În cazul băncilor, numărul soluționărilor directe aproape s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, când fuseseră înregistrate 91 de asemenea cazuri.

Alexandru Păunescu: „Contextul tensionat de pe plan intern și internațional generează stres financiar”

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, consideră că numărul record de solicitări trebuie analizat în contextul presiunilor economice resimțite de populație.

„Contextul tensionat de pe plan intern și internațional generează stres financiar pentru toți consumatorii români și, în special, pentru cei care au contractat împrumuturi bancare anterior acestor situații de criză. Creșterea prețurilor și dezechilibrele macroeconomice interne, precum și conflictele de la nivel internațional generează îngrijorări justificate pentru oameni.

De aceea, mulți dintre ei încearcă să găsească rezolvări, să anticipeze situațiile complicate și să-și valorifice eficient și precaut finanțele personale. Sunt tot atâtea motive pentru creșterea numărului de cereri trimise de consumatori către CSALB. Din fericire pentru aceștia, în domeniul bancar a fost creat acest cadru de dialog dintre consumatori și comercianți, care funcționează fără întrerupere de peste un deceniu.

Începând din 2016, prin intermediul CSALB s-au derulat peste 6.400 de negocieri, majoritatea între consumatori și bănci. Alte 3.000 de solicitări ale consumatorilor transmise către CSALB și-au găsit rezolvarea direct cu comercianții, pe spețe mai simple, dar important este că părțile au convenit o rezolvare în afara instanțelor. De altfel, din 2021 până acum, 880 de procese începute în instanță și-au găsit rezolvarea în mod amiabil, în cadrul CSALB. Cele mai multe soluții din aceste cazuri provenite din instanță au presupus restituirea unor sume de bani consumatorilor, dar și suspendarea executării silite ori reintrarea într-un grafic de rambursare, cu respectarea unui angajament de plată.

Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, ceea ce reprezintă un semnal de îngrijorare pentru disponibilitatea către dialog și rezolvarea amiabilă a problemelor pe care le întâmpină consumatorii instituțiilor financiare nebancare. IFN-urile au fost mai deschise către rezolvarea directă a solicitărilor, multe dintre acestea având ca obiect ștergerea înregistrărilor negative din Biroul de Credit.

În ultimii 10 ani băncile și-au schimbat modul de relaționare cu clienții și tratează negocierile într-o manieră mult mai flexibilă și mai personalizată. Abordarea conflictuală s-a redus, disponibilitatea băncilor pentru negociere a crescut considerabil, inclusiv procedurile interne ale băncilor fiind adaptate pentru a susține acest proces.

Reamintim care sunt principalele avantaje ale concilierii. În primul rând sunt legate de timpul scurt de soluționare. Consumatorul care cheamă banca sau IFN-ul în instanță nu are o problemă juridică, ci una financiară. Consumatorul ajunge în instanță pentru că nu mai poate plăti sau și-ar dori o reducere a ratei. Dar soluția judecătorului poate veni după ani de procese, în timp ce nevoia consumatorului este urgentă. Această nevoie este satisfăcută prin conciliere, deoarece o negociere cu banca sau cu IFN-ul poate dura, în medie, doar două săptămâni în cadrul CSALB, fără ca respectivul consumator să plătească ceva. Nu în ultimul rând, consumul emoțional și posibilitatea unei sentințe nefavorabile în instanță cântăresc decisiv în favoarea concilierii.”

Cererile trimise băncilor sunt tot mai bine formulate

CSALB observă și o creștere a ponderii solicitărilor care pot face efectiv obiectul unei negocieri. În primul semestru din 2026, 84% dintre cereri au fost considerate negociabile.

În aceeași perioadă din 2025, ponderea era de 78%, iar în primul semestru din 2024 ajungea la doar 65%.

Evoluția este explicată inclusiv prin reducerea ponderii solicitărilor care vizează exclusiv ștergerea înregistrărilor din Biroul de Credit. Aceste cereri nu pot forma un dosar de negociere în cadrul CSALB, fiind soluționate direct de părți sau clasate.

Datele din prima jumătate a anului arată, astfel, o presiune tot mai mare asupra bugetelor personale. Creșterea costului vieții și dificultățile întâmpinate la plata creditelor îi determină pe tot mai mulți români să solicite renegocierea relației cu creditorii.

În timp ce băncile au intrat în sute de negocieri și au rezolvat direct alte 166 de cereri, situația IFN-urilor rămâne una sensibilă: peste 600 de solicitări primite în șase luni, dar nicio cerere acceptată pentru deschiderea unui dosar de negociere în cadrul CSALB.