Se schimbă comportamentul șoferilor la pompă. Consumul de benzină încetinește

Consumul de benzină a continuat să crească în România și în luna aprilie, însă într-un ritm mult mai redus decât în martie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Evoluția vine după perioada în care scumpirea carburanților, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu, a influențat piața internă. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, apreciază că încetinirea creșterii poate reprezenta primul semnal că populația și companiile încep să își adapteze consumul.

Consumul de benzină a continuat să crească în aprilie, însă avansul este mult sub cel din martie

Consumul de benzină a rămas pe un trend ascendent și în aprilie, însă dinamica vânzărilor s-a temperat vizibil comparativ cu luna precedentă, arată datele Institutului Național de Statistică, transmise la solicitarea Mediafax. Evoluția apare după șocul provocat de scumpirea carburanților, determinată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările apărute pe piața petrolului.

Potrivit statisticilor analizate de Dumitru Chisăliță pentru Mediafax, vânzările de benzină au avansat cu aproximativ 1% față de luna martie, în timp ce consumul de motorină a rămas aproape la același nivel. Diferența este semnificativă în raport cu luna martie, când alimentările crescuseră puternic pe fondul temerilor privind evoluția prețurilor și disponibilitatea carburanților.

Contextul internațional a influențat direct piața din România. După escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 40% din transportul maritim mondial de petrol, cotațiile internaționale au urcat, iar autoritățile române au intervenit prin măsuri speciale.

În acest context, Guvernul condus de Ilie Bolojan a declarat, prin ordonanță de urgență adoptată la 26 martie, situația de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Actul normativ a intrat în vigoare la 1 aprilie și s-a aplicat până la 30 iunie, fără a fi prelungit până în prezent.

Datele INS arată că populația a cumpărat mai multă benzină, însă ritmul de creștere s-a redus puternic

Statisticile obținute de sursa citată de la Institutul Național de Statistică, care nu includ vânzările MOL România Petroleum Products, indică faptul că în luna aprilie au fost comercializate 467 de milioane de litri de motorină, 153 de milioane de litri de benzină și 33 de milioane de litri de GPL.

Prin comparație, în luna martie, consumul a fost de aproximativ 467 de milioane de litri de motorină, 152 de milioane de litri de benzină și 34 de milioane de litri de GPL. În februarie, volumele erau considerabil mai mici: 386 de milioane de litri de motorină, 129 de milioane de litri de benzină și 31 de milioane de litri de GPL.

Diferențele dintre cele trei luni arată că explozia cererii observată în martie nu s-a repetat în aprilie. Dacă în martie, comparativ cu februarie, consumul crescuse cu aproximativ 20,9% la motorină, 17,8% la benzină și 9,6% la GPL, în aprilie majorarea consumului de benzină s-a redus la numai 1%, iar cea a motorinei a fost aproape inexistentă.

Datele sugerează că piața începe să intre într-o fază de stabilizare, după reacția puternică provocată de creșterea rapidă a prețurilor la carburanți.

Dumitru Chisăliță: „Benzina și motorina nu sunt simple produse comerciale”

Analizând evoluția pieței, președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că primele patru luni ale anului transmit un mesaj important despre modul în care reacționează consumatorii în fața scumpirilor.

„Primele patru luni ale anului 2026 transmit un mesaj aparent paradoxal pentru piața carburanților din România: prețurile au crescut semnificativ, însă consumul nu doar că nu s-a redus, ci, în unele luni, a înregistrat creșteri mai mari decât în anul precedent.

Acest comportament confirmă încă o dată că benzina și motorina nu sunt simple produse comerciale, ci resurse esențiale pentru funcționarea economiei și pentru mobilitatea populației”, a transmis Dumitru Chisăliță.

Specialistul arată că, raportat la aceeași perioadă din 2025, benzina a depășit în martie pragul de 9 lei pe litru, iar motorina s-a apropiat de 10 lei pe litru. Chiar dacă în aprilie a existat o ușoară corecție, prețurile au rămas cu aproape 20% mai mari la benzină și cu aproape 30% mai ridicate la motorină decât în urmă cu un an.

În opinia sa, teoria economică ar indica o reducere a consumului în astfel de condiții, însă realitatea a fost diferită deoarece carburanții reprezintă produse indispensabile pentru populație și pentru mediul de afaceri.

„În mod normal, teoria economică ar sugera că o asemenea creștere a prețurilor ar trebui să determine reducerea consumului. Datele arată însă contrariul. În martie 2026, consumul de benzină a crescut cu 17%, iar cel de motorină cu 21%, procente superioare celor înregistrate în martie 2025. Explicația este simplă: cererea de carburanți este una dintre cele mai puțin elastice din economie.

Pentru majoritatea populației și pentru companii, deplasările și transportul mărfurilor nu pot fi amânate sau înlocuite peste noapte. Carburanții rămân un bun de strictă necesitate, iar costurile suplimentare sunt absorbite, cel puțin pe termen scurt, de consumatori și de mediul de afaceri”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Analiza evidențiază și diferența dintre cele două tipuri principale de carburant. Potrivit președintelui AEI, benzina este utilizată în principal de persoanele fizice, în timp ce motorina susține sectoare precum transportul rutier, agricultura, construcțiile și industria, motiv pentru care scumpirea acesteia se reflectă în costurile întregii economii și alimentează presiunile inflaționiste.

Referindu-se la evoluțiile din aprilie, specialistul apreciază că piața începe să transmită primele semnale de adaptare.

„Totuși, analiza datelor din aprilie 2026 sugerează că piața începe să dea primele semne de adaptare. Creșterea consumului de benzină s-a redus la doar 1%, iar cea a motorinei a stagnat. Nu este încă o reducere a consumului, dar este un indiciu că populația și companiile încep să își ajusteze comportamentul: deplasări mai puține, optimizarea rutelor, utilizarea mai eficientă a flotelor sau amânarea unor activități cu costuri ridicate. Aceste schimbări apar, de regulă, cu întârziere, după ce consumatorii resimt efectele repetate ale scumpirilor.

Privind înainte, întrebarea nu este dacă prețurile ridicate vor influența consumul, ci când și în ce măsură. Dacă nivelurile actuale se vor menține sau vor continua să crească, este probabil ca efectele asupra cererii să devină tot mai vizibile în a doua parte a anului. În schimb, o eventuală stabilizare sau reducere a prețurilor ar putea menține consumul la niveluri apropiate de cele actuale, susținând activitatea economică.

Concluzia este că piața carburanților traversează o perioadă în care reziliența cererii ascunde vulnerabilități importante. Deocamdată, economia și consumatorii absorb costurile suplimentare, însă această capacitate nu este nelimitată. Primele luni din 2026 demonstrează că mobilitatea și activitatea economică au continuat să prevaleze în fața creșterilor de preț, dar semnalele din aprilie indică faptul că limita de suportabilitate începe să fie atinsă. Evoluția următoarelor luni va arăta dacă această reziliență se va menține sau dacă piața va intra într-o nouă etapă, în care prețurile ridicate vor începe să reducă efectiv consumul și să încetinească ritmul activității economice”, a transmis Dumitru Chisăliță în analiza pentru sursa citată.