Semnal pentru băncile din România. Urmează o perioadă cu provocări fără precedent

Sectorul bancar din România intră într-o perioadă marcată de provocări economice și fiscale, după anii în care dobânzile ridicate au susținut profitabilitatea. Potrivit celui mai recent studiu European Retail Banking Radar realizat de Kearney, băncile vor trebui să își schimbe modelul de dezvoltare pentru a face față unui mediu economic mai dificil.

Sectorul bancar din România trebuie să facă față unui context economic mult mai complicat

Potrivit studiului Kearney, Europa intră într-o etapă de normalizare după perioada excepțională dintre 2023 și 2025. În România însă, această tranziție coincide cu un context economic dificil, marcat de deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare bugetară, creștere economică modestă, inflație peste media Uniunii Europene, presiuni asupra veniturilor populației, risc de retrogradare a ratingului de țară, costuri mai mari de finanțare externă și incertitudine politică.

În paralel, piața bancară continuă să se consolideze. Banca Transilvania a finalizat integrarea OTP Bank, iar UniCredit a fuzionat cu Alpha Bank, în timp ce procesul de consolidare este așteptat să continue.

Profitabilitatea va depinde mai mult de eficiență decât de dobânzi

Autorii studiului apreciază că perioada 2027-2028 va fi caracterizată mai degrabă de disciplină financiară decât de strategii agresive de dezvoltare. Prioritățile băncilor vor include controlul costurilor, administrarea riscurilor, optimizarea capitalului, recuperarea creanțelor, ajustarea prețurilor și păstrarea clienților.

În acest context, fuziunile și achizițiile nu mai sunt văzute doar ca instrumente de creștere, ci și ca soluții pentru reducerea costurilor fixe, obținerea economiilor de scară și valorificarea investițiilor în tehnologie și digitalizare.

Studiul recomandă, de asemenea, mutarea accentului de la veniturile generate de dobânzi către dezvoltarea creditării sănătoase, în special pe segmentul creditelor ipotecare, al finanțărilor garantate pentru consum și al IMM-urilor. România dispune de o bază importantă de depozite și de un grad ridicat de utilizare a plăților cu cardul, însă aceste avantaje nu sunt încă transformate suficient în creșterea creditării, a investițiilor sau a utilizării serviciilor bancare.

Digitalizarea trebuie să reducă costurile, nu doar să înlocuiască ghișeele

Raportul evidențiază că băncile din România înregistrează un raport cost-venit de aproximativ 59%, peste media europeană de circa 54%.

Potrivit Kearney, digitalizarea s-a concentrat în principal asupra interacțiunii cu clienții, fără o transformare completă a proceselor interne. Produsele, sistemele informatice, operațiunile de back-office, procesele de deschidere și administrare a conturilor sau recuperarea creanțelor trebuie simplificate pentru a reduce costurile operaționale.

În același timp, băncile sunt încurajate să dezvolte surse suplimentare de venit din comisioane, pe măsură ce dobânzile revin la niveluri normale. Plățile, administrarea averii, bancassurance, serviciile pe bază de abonament și ecosistemele dedicate comercianților sunt identificate drept principalele direcții de creștere.

Kearney: băncile trebuie să transforme avantajul ultimilor ani într-o creștere sustenabilă

Florian Teleabă, Partner Financial Institutions în cadrul Kearney, afirmă că băncile de retail din România au beneficiat de contextul favorabil creat de dobânzile ridicate, însă următoarea etapă va fi mult mai dificilă.

Acesta spune că provocarea este transformarea avantajelor obținute în ultimii ani într-o dezvoltare sustenabilă, bazată pe relația cu clientul, diversificarea surselor de venit și creșterea productivității, nu doar pe extinderea bilanțurilor.

„Băncile de retail din România au valorificat cu succes beneficiile generate de perioada dobânzilor ridicate. Următoarea provocare și totodată, următoarea sursă de creare a valorii este transformarea acestui avantaj într-o creștere sustenabilă, bazată pe relația cu clientul, diversificarea surselor de venit și îmbunătățirea productivității, nu doar pe extinderea bilanțului. Nu cred că principala preocupare a consiliilor de administrație si a directorilor generali ai băncilor este că nu vor mai crește cu 8%. Cred că miza este să intre într-un mediu economic mai dificil fără ca băncile să fi rezolvat pe deplin provocările legate de eficiență, monetizarea bazei de clienți și managementul riscului”, a declarat Florian Teleabă.

Europa de Sud conduce clasamentul eficienței bancare, iar diferențele dintre state se adâncesc

La nivel european, studiul arată că statele din sudul continentului au înregistrat cea mai spectaculoasă transformare în ultimii ani. Din 2020 până în prezent, profitabilitatea per client a crescut cu 715% în Europa de Sud, comparativ cu 206% în Europa de Est și 91% în Europa de Vest.

Portugalia are în prezent cel mai bun raport cost-venit din Europa, de numai 32%, urmată de Spania, cu 37%. La polul opus se află Franța, unde indicatorul ajunge la 67%.

Raportul mai arată că veniturile sectorului bancar european au crescut cu doar 2,3% în 2025, cel mai redus ritm din ultimii cinci ani, iar fiecare reducere cu 10 puncte de bază a ratelor dobânzilor diminuează veniturile băncilor din Uniunea Europeană cu aproximativ 26 de miliarde de euro.

Pentru a compensa acest impact, instituțiile financiare trebuie să reducă costurile și să obțină venituri suplimentare din comisioane, în timp ce continuă investițiile în eficiență și productivitate.