Energie gratuită pentru români. Mii de clienți PPC au beneficiat de facturi reduse și prețuri mai mici în orele de vârf

Energia gratuită oferită la prânz poate reduce facturile și costurile din orele de vârf. Analiza realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), arată că experimentul derulat de PPC cu energie activă la preț zero pentru 5.000 de clienți reprezintă unul dintre cele mai importante teste de flexibilitate a consumului realizate până în prezent pe piața de energie din România și ar putea oferi indicii importante despre viitorul sistemului energetic.

Experimentul cu energie gratuită produce rezultate surprinzătoare

Potrivit analizei publicate de Dumitru Chisăliță pe site-ul AEI, inițiativa PPC depășește dimensiunea unei campanii de marketing și oferă oportunitatea de a evalua în mod concret cine beneficiază, cine suportă costurile și care este logica economică din spatele unui astfel de program.

Datele prezentate de PPC arată că, în primele șase intervale orare în care energia activă a fost oferită gratuit, cei 5.000 de participanți au consumat în total 71 MWh, beneficiind de o reducere cumulată a facturilor de aproximativ 61.000 de lei. Raportat la numărul total de participanți, avantajul financiar mediu a fost de aproximativ 12 lei pentru fiecare client înscris, echivalentul unei reduceri de 0,096 lei/kWh, respectiv 7,3%. Pentru clienții care și-au modificat efectiv comportamentul de consum, beneficiul mediu a fost de 14,5 lei, adică 0,116 lei/kWh sau aproximativ 9,2%.

Analiza subliniază însă că valoarea reală a experimentului nu constă în reducerea acordată fiecărui consumator, ci în schimbarea comportamentului de consum. Participanții au consumat cu 28,6% mai mult în intervalele gratuite comparativ cu aceleași intervale din luna precedentă. Din totalul celor 71 MWh consumați, aproximativ 55 MWh reprezintă consum care s-ar fi realizat oricum, în timp ce circa 15,8 MWh constituie consum suplimentar generat de stimulentul oferit de PPC.

Principala întrebare analizată de AEI este dacă energia oferită gratuit a reprezentat un cost pentru furnizor sau, dimpotrivă, a generat economii pentru întregul sistem energetic. Pentru a răspunde, analiza utilizează o ipoteză bazată pe situațiile frecvent întâlnite în prezent pe piața de energie.

Conform datelor OPCOM pentru luna mai 2026, în absența consumului suplimentar din intervalele de prânz, energia disponibilă în sistem ar fi fost exportată la un preț de aproximativ 130 lei/MWh, în timp ce energia necesară pentru acoperirea consumului din orele de seară ar fi fost importată la aproximativ 1.200 lei/MWh.

În aceste condiții, cei 71 MWh consumați în intervalele gratuite ar fi avut o valoare de doar 9.230 de lei dacă ar fi fost exportați. În schimb, dacă această cantitate de energie contribuie la evitarea unor achiziții de energie în orele de vârf de seară, economia potențială poate ajunge la aproape 76.000 de lei.

Economiile generate prin reducerea expunerii la prețurile ridicate din orele de seară ar putea depăși 61.000 de lei

Rezultatele sugerează că, deși PPC a acordat clienților un beneficiu de aproximativ 61.000 de lei, economiile generate prin reducerea expunerii la prețurile ridicate din orele de seară ar putea depăși această sumă. În acest scenariu, programul devine un instrument de optimizare economică a portofoliului de clienți, și nu o simplă cheltuială.

În cea mai favorabilă variantă analizată, clienții câștigă 61.000 de lei, iar diferența de aproximativ 15.000 de lei rămâne în sistemul energetic, putând fi împărțită între furnizor și restul consumatorilor prin reducerea costurilor de aprovizionare. În această situație, surplusul de energie solară este utilizat pe plan intern în loc să fie exportat la prețuri reduse, iar consumul este mutat din intervalele scumpe către perioadele cu producție abundentă.

Există însă și un scenariu mai prudent. Dacă doar cei 15,8 MWh suplimentari au contribuit efectiv la reducerea consumului din orele de vârf, atunci economiile generate la nivelul sistemului s-ar reduce la aproximativ 17.000 de lei. În acest caz, beneficiile acordate clienților ar depăși economiile obținute, iar PPC ar suporta un cost net de aproximativ 44.000 de lei. Programul ar deveni astfel mai degrabă un instrument de marketing, fidelizare și analiză a comportamentului consumatorilor.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, realitatea se situează cel mai probabil între aceste două extreme. O parte din consum a fost mutată din alte intervale orare, o parte reprezintă consum nou, iar o altă parte ar fi fost realizată oricum în intervalul de prânz. Din acest motiv, valoarea principală a experimentului nu este reprezentată de cei 61.000 de lei acordați consumatorilor, ci de informațiile obținute despre flexibilitatea consumului rezidențial din România.

Analiza arată că, pentru prima dată, un furnizor de energie testează la o scară relevantă capacitatea clienților de a-și adapta rapid comportamentul în funcție de semnalele de preț. Rezultatele sunt considerate încurajatoare, deoarece peste 83% dintre participanți au răspuns stimulentelor și și-au modificat consumul.

Această capacitate de adaptare este considerată esențială pentru viitorul sistemului energetic. Pe măsură ce producția de energie fotovoltaică va continua să crească, principala provocare nu va mai fi lipsa energiei în timpul zilei, ci surplusul de energie la prânz și deficitul din intervalele de seară. În acest context, programe precum cel lansat de PPC ar putea deveni un model pentru viitoarea piață de energie, bazată pe mai puține subvenții, mai multe semnale de preț și stimulente pentru flexibilizarea consumului.

Un MWh consumat la prânz poate evita achiziția unui MWh în orele de seară la un preț de aproape zece ori mai mare

În încheiere, Dumitru Chisăliță subliniază că, dacă un MWh consumat la prânz poate evita achiziția unui MWh în orele de seară la un preț de aproape zece ori mai mare, energia gratuită nu mai reprezintă o cheltuială, ci un instrument economic care poate genera beneficii simultane pentru consumatori, furnizori și întregul sistem energetic.

Președintele AEI arată că, dacă modelul aplicat de PPC, bazat pe energie la preț de cost, ar fi extins la nivelul tuturor furnizorilor și ar fi accelerată instalarea a aproximativ 1,5 milioane de contoare inteligente, simulările realizate de AEI indică efecte semnificative asupra pieței.

Astfel, orele cu deficit mic sau moderat de energie ar înregistra reduceri de preț cuprinse între 50 și 700 lei/MWh, în timp ce intervalele cu excedent ridicat ar putea coborî frecvent sub pragul de 100 lei/MWh. Totodată, vârfurile actuale de preț, care depășesc 1.200-1.350 lei/MWh, ar dispărea aproape complet.

Simulările indică și o reducere semnificativă a volatilității prețurilor, intervalul de variație urmând să se comprime la aproximativ 40-800 lei/MWh, față de nivelurile actuale de 50-1.350 lei/MWh.

În plus, programul de flexibilizare ar conduce la reducerea costurilor cu energia pentru mai multe categorii de consumatori și participanți la piață. Clienții care și-ar adapta consumul către orele cu producție ridicată ar beneficia de reduceri estimate între 0,05 și 0,11 lei/kWh, echivalentul unei economii de aproximativ 8%. Furnizorii ar obține reduceri ale costurilor de achiziție de aproximativ 0,01-0,03 lei/kWh, respectiv circa 5%.

Chiar și clienții care nu participă direct la program ar putea beneficia de oferte mai avantajoase, cu economii estimate între 0,005 și 0,02 lei/kWh, adică aproximativ 2%. În același timp, consumatorii industriali expuși la piața pentru ziua următoare prin contractele încheiate ar putea înregistra reduceri de cost de 0,05-0,15 lei/kWh, echivalentul unor economii de aproximativ 16%.