La aceste sume se adaugă un spor de stres de 11.700 de lei și un spor de confidențialitate de 2.300 de lei. În plus, judecătorii mai primesc 950 de lei pentru titlul de doctor și încă 300 de lei pentru condiții grele de muncă.
Judecătorii CCR primesc salarii și sporuri substanțiale, plus pensii speciale
În prezent, la CCR activează nouă judecători, dintre care patru încasează pensii speciale, toate depășind 30.000 de lei net. Unul dintre judecători, președintele Curții, Simina Tănăsescu, și-a depus cererea de pensionare. Al șaselea judecător care beneficiază de pensie specială este Csaba Aszatalos.
Pensia medie a judecătorilor cu pensii speciale este în prezent de aproximativ 25.000 de lei net. După adoptarea proiectului de lege aflat pe agenda CCR în octombrie 2025, care prevede diminuarea pensiilor speciale cu 25%, aceste pensii ar putea ajunge la aproximativ 18.000 de lei net.
Pensiile speciale ajung până la 60.700 de lei
Printre judecătorii de la Curtea Constituțională a României (CCR) cu pensii speciale se numără: Ciochină Mihaela, care primește 50.000 de lei pe lună (600.000 de lei pe an), Cristian Deliorga – 60.700 de lei pe lună (800.000 de lei pe an), Bogdan Licu – 32.000 de lei pe lună (383.000 de lei pe an) și Gheorghe Stan – 30.000 de lei pe lună (350.000 de lei pe an).
Noua grilă salarială și pensiile speciale ridicate vor fi analizate în contextul proiectului de lege care propune reducerea pensiilor speciale ale magistraților, urmând ca CCR să ia o decizie în luna octombrie 2025.
CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia cu privire la pensiile de serviciu ale magistraţilor
Amintim că CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia cu privire la pensiile de serviciu ale magistraţilor, urmând ca judecătorii să se pronunțe ulterior. Aceeași amânare vizează și contestațiile opoziției AUR, POT și SOS privind neconstituționalitatea mai multor proiecte de lege pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.
În schimb, Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care viza restructurarea ANCOM, ANRE și ASF. Celelalte proiecte de lege amânate pentru analiză includ modificări legislative în domeniul sănătății, măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, precum și modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
