Poziția oficială a României și NATO privind sprijinul pentru Ucraina: Fără intervenție directă
Ionuț Moșteanu a declarat că România, alături de aliații NATO, nu va interveni militar în spațiul aerian al Ucrainei. Ministrul a subliniat că există o „linie foarte fină” între a ajuta o țară aflată în război, conform regulilor internaționale, și a deveni parte beligerantă într-un conflict.
În acest moment, a spus el, decizia fermă a NATO și a României este de a nu depăși granițele alianței.
„Nu. În momentul ăsta nu, şi poziţia României este foarte clară, a fost subliniată şi de preşedintele Nicuşor Dan, este şi poziţia NATO, aliaţii au decis că Alianţa nu se implică dincolo de graniţele Alianţei şi nu se implică în spaţiul aerian al Ucrainei. Există o linie foarte fină între a ajuta o ţară în război, conform reglementărilor internaţionale, să-şi apere teritoriul şi cetăţenii – şi asta se întâmplă cu Ucraina, cum este ajutată de comunitatea internaţională – şi graniţa fină în care cineva devine parte beligerantă într-un război. Şi în momentul ăsta decizia şi a noastră şi a aliaţilor este să nu intervenim în spaţiul aerian ucrainean”, a afirmat ministrul Apărării.
Declarațiile vin în contextul în care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, sugerase că state precum Polonia sau România ar putea lua în calcul soluții comune pentru doborârea dronelor rusești deasupra Ucrainei.
Proiecte comune cu Ucraina pentru dezvoltarea de drone și tehnologii militare
Ministrul Apărării a vorbit și despre discuțiile purtate cu partea ucraineană privind dezvoltarea de drone. Potrivit acestuia, Ucraina a fost forțată să inoveze rapid pentru a-și apăra cetățenii și teritoriul, devenind unul dintre liderii mondiali în domeniu. România dorește să beneficieze de această experiență și să construiască un parteneriat industrial comun.
Moșteanu a explicat că există discuții avansate pentru un joint venture între o companie românească și una ucraineană, iar următorul pas va fi semnarea unei scrisori de intenție. Proiectul urmează să fie finanțat prin mecanismul european SAFE, care sprijină investițiile în industria de apărare.
„Ucraina a fost forţată să inoveze rapid ca să-şi apere cetăţenii şi teritoriul. Şi au făcut acest lucru. Sunt lideri sau printre liderii mondiali în tot ce înseamnă producţie de drone. Nevoia i-a obligat să fie inovativi. Au fost inovativi, sunt inovativi şi e nevoie şi vrem să beneficiem de aceste inovaţii. Am avut o discuţie acum o lună şi ceva, când am fost la Kiev, am avut mai multe discuţii telefonice, am avut împreună cu şeful Cancelariei o discuţie chiar săptămâna trecută cu responsabilul de cooperare industrială din Ministerul Apărării din Ucraina. Urmează să semnăm o scrisoare de intenţie şi apoi nişte paşi ulteriori până vom ajunge să facem un joint venture între una din companiile româneşti şi una din companiile ucrainene”, a explicat Moşteanu.
SAFE, mecanismul european pentru apărare și o șansă pentru România de a finanța proiecte strategice
Ministrul a arătat că România are în plan să includă în programul SAFE un proiect dedicat producției de drone. Termenele sunt deja stabilite: la finalul lunii noiembrie trebuie depusă lista de proiecte, iar până în mai 2026 se vor semna contractele de finanțare.
SAFE – Security Action for Europe – este un instrument financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro, creat pentru a întări industria de apărare a statelor membre. Pentru România, acest mecanism poate deveni o oportunitate de a dezvolta capabilități industriale și tehnologice proprii, reducând dependența de importuri.
„Obiectivul este să finanţăm pe SAFE un proiect de producţie de drone şi termenele în SAFE sunt final de noiembrie pentru lista de proiecte şi apoi mai 2026 pentru semnarea contractelor. Deci sunt discuţii în curs, dorim să finalizăm aceste discuţii cu un joint venture concret între România şi Ucraina”, a adăugat ministrul Apărării.
Clarificări despre „zidul anti-dronă” propus la nivel european
În cadrul discuțiilor, Moșteanu a făcut referire și la așa-numitul „zid de drone” propus de Comisia Europeană. El a explicat că nu este vorba despre un zid format din drone, ci despre un sistem de apărare care să detecteze și să doboare dronele inamice.
România, alături de alte state de pe flancul estic al NATO, a cerut finanțare sub formă de granturi și o colaborare rapidă pentru a-și spori capacitatea de apărare antiaeriană. „Noi nu avem nevoie de drone de atac, ci de drone interceptoare”, a precizat ministrul.
Acest tip de drone este încă în dezvoltare, dar Ucraina lucrează deja la ele și și-a propus să ajungă până la o rată de succes de 65% în interceptarea dronelor rusești.
„În primul rând, zidul de drone este o propunere a Comisiei Europene, care deocamdată nu e materializată în niciun fel. Am avut o primă discuţie vinerea trecută cu comisarul Kubilius şi cu miniştrii apărării de pe Flancul de Est. Noi toţi atunci am cerut un nou instrument financiar sub formă de grant şi o colaborare rapidă pentru a creşte capacitatea de apărare antiaeriană. Că noi, România şi ţările de pe Flancul de Est, membrii NATO, vrem capabilităţi pentru apărare. Noi nu atacăm pe nimeni şi asta să fie foarte, foarte clar, că se discută de drone, cele mai multe drone care se fabrică în momentul ăsta nu sunt drone interceptoare, ci sunt drone de atac”, a transmis Moşteanu.
România își întărește apărarea și modernizează capabilitățile militare
Moșteanu a subliniat că pentru România este esențial să investească în sisteme de avertizare timpurie și în capacități antiaeriene moderne. Acestea ar trebui să includă radare performante și echipamente capabile să neutralizeze dronele și alte amenințări aeriene.
„Noi nu avem nevoie de drone de atac, avem nevoie de drone interceptoare, un tip de drone care este încă în dezvoltare aici şi Ucraina mai are multe lucruri, chiar îşi pun o ţintă, din ce am văzut într-o prezentare acum la Varşovia, ca până la finalul anului să aibă o rată de succes de 65% cu aceste drone interceptoare împotriva dronelor ruseşti. Este un proces de dezvoltare industrială a acestor drone interceptoare care este în curs şi care va continua într-un ritm rapid în lunile şi în anii următori. Deci ideea că ştie cineva de acum câte drone exact ne trebuie, aş fi hazardat să spun asta, spun că vrem să fim parte din soluţia la această problemă şi vom fi parte din soluţia la această problemă”, a explicat ministrul Apărării.
Ministrul a punctat că nu este vorba despre o atitudine ofensivă, ci despre consolidarea apărării naționale și a securității pe flancul estic al NATO. În acest sens, România urmărește să fie parte activă a soluțiilor adoptate la nivel aliat și european.
„Când vorbim de drone wall, vorbim de un zid împotriva dronelor, nu de un zid de drone neapărat şi am insistat pe acest detaliu pentru că toate ţările de pe Flancul de Est au nevoie de capabilităţi de apărare la sol. Deci sunt două lucruri de care avem nevoie toţi de pe flancul de est sau capabilităţi care să le vadă venind şi radare moderne şi alte sisteme care să ne anunţe din timp, acel early warning despre drone, şi doi, capabilităţi de doborâre a dronelor, şi vorbim aici de capabilităţi anti-aeriene, că sunt sisteme clasice, că sunt sisteme cu radar, că sunt sisteme cu drone. Aici e o discuţie pe care o va avea fiecare armată cu aliaţii”, a afirmat Ionuţ Moşteanu.
