Schimbarea perspectivei aliaților și apelul la creșterea cheltuielilor de apărare au fost determinate, potrivit explicațiilor oferite de Ionuț Moșteanu, de evoluțiile regionale. Moșteanu a explicat că, după ani în care investițiile în apărare au fost reduse, un fenomen general în Europa în ultimele trei decenii, izbucnirea războiului din Ucraina a generat un semnal de alarmă care a determinat aliații să-și asume creșteri ale cheltuielilor militare.
Statele Unite au investit constant în armata lor
El a mai arătat că SUA, ca cea mai mare putere militară, au investit constant în armata lor și au transmis aliaților un mesaj clar de trezire: fiecare stat european trebuie să aloce mai multe resurse propriilor capabilități, pentru că nu se poate baza permanent pe protecția externă.
Moșteanu a recunoscut existența unui deficit de înzestrare în România, observație enunțată și de președintele Capitalei, Nicușor Dan, și a remarcat că această problemă nu este una izolată, ci afectează multe state europene. El a explicat că planurile de înzestrare ale aliaților NATO sunt stabilite ca ținte de capabilități, adaptate în funcție de poziție, dimensiune și particularități teritoriale, și că acestea sunt programe multianuale care nu pot fi schimbate de la o zi la alta.
„Cu toții ne-am asumat – toți aliații NATO – că vom crește cheltuielile de apărare. Era, așa, „un dolce far niente”. Nu prea se mai investea în apărare, inclusiv noi. Trebuie să recunoaștem: n-am investit prea mult în ultimii 30 de ani în apărare, în echipamente moderne. Și a fost un semnal de alarmă. Iar eu cred că este un lucru bun, pentru că fiecare dintre țările europene, mai ales noi care suntem pe flancul estic, ne pregătim pentru viitor și pentru a descuraja astfel de idei ale lui Putin sa ale altuia ca el”, a spus Ionuț Moșteanu la Digi24.
Ministrul a punctat două cauze principale pentru deficitul de înzestrare
Ministrul a punctat două cauze principale pentru deficitul de înzestrare: lipsa banilor și limitele industriale ale producătorilor. Chiar dacă s-ar aloca resurse foarte mari peste noapte, ritmul de producție al furnizorilor ar împiedica aprovizionarea instantanee. În acest context, Moșteanu a respins ideea că înarmarea s-ar fi putut rezolva complet într-un interval scurt de timp de câțiva ani, arătând că este nevoie atât de timp, cât și de buget.
„Toți aliații NATO au în cadrul armatelor lor niște planuri de înzestrare, niște ținte de capabilități agreate cu aliații, în funcție de poziție, de dimensiune a teritoriului, de diverse particularități ale teritoriului, făcute, bine studiate, care se adaptează din timp în timp. Toată Europa, nu numai noi… europenii, nu prea au investit în apărare. (…) Însă americanii au investit masiv tot timpul. Sunt cea mai mare putere militară de pe planetă și e bine că sunt așa și că noi suntem de aceeași parte a baricadei cu dânșii, în această minunată alianță (n.r. NATO), care, iată, ne permite să dormim liniștiți”, a mai spus ministrul.
Datele bugetare invocate de ministru arată că în 2025 România alocă pentru apărare în jur de 2,27–2,28% din PIB, adică aproximativ 8 miliarde și ceva de euro, în timp ce Polonia alocă 4,7% din PIB și peste 40 de miliarde de euro. Aceste diferențe, a subliniat Moșteanu, sunt realități care nu pot fi schimbate instantaneu, dar este important că procesul de echipare a început și că se achiziționează deja echipamente în baza unor ținte de capabilități agreate cu NATO.
„Una ar fi că nu sunt bani, iar doi, și dacă ar fi bani, dacă mâine ar da cineva 100 de miliarde românilor – poftim, luați-vă echipamente – n-ai de unde, pentru că producătorii au ritm limitat de producție”, a subliniat Moșteanu.
Moșteanu a criticat intervențiile făcute în 2023 de către fostul guvern condus de Marcel Ciolacu
Referitor la gestionarea bugetară din trecut, ministrul a criticat intervențiile făcute în 2023 de către fostul guvern condus de Marcel Ciolacu, acuzând că acea administrație a operat o intervenție profundă în bugetul pentru înzestrare, a renunțat la rectificare și a transferat sumele în fondul de rezervă, utilizând o hotărâre de guvern neobișnuită și excepții de la Legea responsabilității fiscal-bugetare prin ordonanță.
Ionuț Moșteanu a apreciat că guvernul de atunci a arătat un interes mai scăzut pentru armată și înzestrare. El a menționat însă că situația financiară s-a îmbunătățit în 2024 și continuă să crească în 2025, iar menținerea acestei creșteri este esențială pentru ca România să fie luată în serios de aliați și să nu depindă permanent de sprijin extern.
„E nevoie de timp și de buget. (…) Noi avem 2,27–2,28% din PIB pentru apărare anul acesta, adică aproximativ 8 miliarde și ceva de euro. Polonezii au 4,7% din PIB și peste 40 de miliarde. (…) Aceste diferențe sunt realități care nu se pot schimba peste noapte. (…) Dar s-a început, se face, se iau echipamente. (…) Sunt niște ținte de capabilități agreate cu NATO, un program multianual care nu se schimbă după cum vine un ministru sau se trezește dimineața: nu mai luăm din alea, luăm din alea. E o treabă cu făcută cu multă responsabilitate și trebuie să ne ținem de planurile astea multianuale”, a spus ministrul.
Planurile de înzestrare sunt programe multianuale care necesită responsabilitate și consecvență
Ministrul a mai avertizat că planurile de înzestrare sunt programe multianuale care necesită responsabilitate și consecvență: ele nu sunt ajustate arbitrar în funcție de schimbările politice sau de preferințele unei persoane aflate temporal la conducerea ministerului.
„În 2023, a băgat Marcel Ciolacu mâna în buget adânc și n-a mai făcut rectificare și a dus toți banii în fondul de rezervă și a dat prin HG, într-un mod nemaivăzut până atunci, acest artificiu și înainte a dat și ordonanță să se excepteze de la legea responsabilității fiscal-bugetare… Da, guvernului de atunci i-a păsat un pic mai puțin de armată și de înzestrare, pentru că a băgat pe finalul anului adânc mâna în banii de la înzestrare, dar acesta a fost un caz particular. În 2024 am avut că creștere, în 2025 avem creștere și trebuie să menținem această creștere dacă vrem să ne bage în seama aliații noștri, pentru că nu putem să zicem: noi am fost bolnavi când eram mici și ajutați-ne voi tot timpul. Nu… Trebuie să stăm pe picioarele noastre”, a completat el.
În ceea ce privește achizițiile concrete, România va achiziționa 270 de tancuri noi într-un contract a cărui valoare ajunge la aproape 8 miliarde de euro fără TVA. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că a solicitat deja Parlamentului aprobarea pentru a demara procedura de atribuire a contractelor din programul de înzestrare „Tanc principal de luptă”, pentru etapele I (faza 2) și II.
România va produce primele drone militare în colaborare cu Ucraina începând din 2027
România va produce primele drone militare în colaborare cu Ucraina începând din 2027, finanţarea fabricii urmând să vină din programul SAFE al Uniunii Europene. Ionuţ Moşteanu spune că termenul limită pentru semnarea contractelor SAFE este luna mai 2026, iar după semnarea acordurilor producţia ar urma să pornească în aproximativ un an, potrivit planului comunicat de ministru.
„Producție pe tehnologie ucraineană, producție aici, ăsta este planul nostru discutat. Am discutat cu ei (ucrainenii, n.r) în august, când am fost acolo. Sunt interesați. Noi avem niște condiții pe care ei nu le au. Adică suntem o țară pe timp de pace, avem legislația europeană, avem forță de muncă, avem inovație, avem finanțarea SAFE. Deci pentru genul ăsta de joint-venture putem finanța prin SAFE. Ei au însă o tehnologie verificată pe frontul de luptă în fiecare zi și îmbunătățită pe frontul de luptă în fiecare zi. Și dacă punem toate astea două una lângă alta, putem avea un joint venture de succes din care să beneficieze în continuare și ei, pentru că au nevoie de astfel de echipamente și noi pe termen lung”, a explicat Moșteanu.
Conceptul urmăreşte crearea unui joint venture în care tehnologia ucraineană de soft şi comandă să fie produsă local
Planul de producţie şi parteneriatul cu Ucraina pleacă de la recunoaşterea faptului că ucrainenii deţin o tehnologie testată şi îmbunătăţită zilnic pe front, în timp ce România oferă cadrul legislativ european, forţa de muncă, inovaţie şi posibilitatea de finanţare prin SAFE, condiţii pe care Ucraina nu le are în aceeaşi măsură. Conceptul urmăreşte crearea unui joint venture în care tehnologia ucraineană de soft şi comandă să fie produsă local, iar ambele părţi să beneficieze pe termen lung de această colaborare. Ministrul a avut discuţii în august cu reprezentanţi ucraineni şi a vizitat patru fabrici de drone, ajungând la concluzia că partea de asamblare nu este foarte complicată, în vreme ce partea de soft şi comunicaţii este cea mai complexă.
„Avem suficienți operatori pentru câte drone avem. Deci, acuma, apropo de isteria dronelor, toată lumea a văzut dronele first person view, FPV-urile alea cu ochelarii speciali pe care și-i pun soldații ucraineni și cu care aleargă tancuri sau alte drone în Ucraina. Și asta merge în timp de război, poți să o faci, însă nu e scalabilă sau nu e neapărat adaptabilă imediat unor țări care se află pe timp de pace. Noi nu putem împânzi toată Dobrogea cu trupe, cum au ucrainienii, cu trupe care stau în camionetă și gata să-și lanseze dronele interceptoare. Din momentul în care vine semnalul că vedem pe radare că vin drone către noi, să stea niște efective. Sau mă rog, s-ar putea, dar din nou, cu un buget enorm, care nu se justifică. Până la urmă totul este chestie de buget. Avem 600km de graniță cu Ucraina. Ce facem dacă punem antiaeriană? Ne-ar trebui bugetul pe 10 ani de zile… Avem piloți pentru dronele pe care le avem”, a mai spus ministrul Apărării.
Semnarea contractelor SAFE până în mai 2026 este esenţială pentru a putea accesa fondurile alocate României
Semnarea contractelor SAFE până în mai 2026 este esenţială pentru a putea accesa fondurile alocate României, iar coordonarea pentru cheltuirea acestor bani implică mai multe ministere: Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, SRI, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Economiei, Departamentul de coordonare fiind Cancelaria prim-ministrului. Ministerul Economiei are un rol important pentru că o bună parte din achiziţii trebuie să aibă o localizare în ţară.
Pe partea operaţională, România are în prezent suficienţi operatori raportat la dotările curente, inclusiv piloţi pentru dronele existente, iar pregătirea şi specializarea personalului va creşte odată cu extinderea programului de înzestrare. Tiparul FPV (first person view) folosit de unele echipe ucrainene funcţionează în timp de război dar nu este neapărat scalabil sau adaptabil imediat ţărilor aflate în timp de pace; aplicarea unor astfel de soluţii pe scară largă ar necesita resurse şi bugete foarte mari, mai ales având în vedere geografia şi lungimea frontierelor.
„(Operatorii) sunt suficienți pentru ce ce avem acuma. Și pe măsură ce o să avem un plan de înzestrare cu drone în creștere, vom crește și partea operațională. Vom pregăti militari pentru a le opera, că așa cum funcționează pentru fiecare armă”, a subliniat ministrul.
Ministerul Apărării a prezentat situaţia curentă a dotărilor şi planurile viitoare
Ministerul Apărării a prezentat situaţia curentă a dotărilor şi planurile viitoare: în arsenal se află drone Bayraktar, în prezent trei sisteme Bayraktar folosite cu piloţi; urmează sosirea dronelor Watchkeeper, considerate foarte performante; sunt planificate achiziţii de drone de rază scurtă produse de Quantum (Drone Vector); există utilizări experimentale de drone FPV în câteva unităţi; Academia Forţelor Terestre din Sibiu are un laborator de drone utilizat şi în poligonul de la Daia pentru simulări şi antrenamente; Forţele Navale vor utiliza drone V-BAT (MQ-35A V-BAT dezvoltate de Shield AI) pentru supraveghere pe Marea Neagră, unele dintre acestea fiind primite sau primite de la SUA în cadrul unui program mai larg; de asemenea, se vor achiziţiona drone cu lansare verticală de pe nave.
„Avem drone Bayractar, avem mai trei sisteme de drone Bayrachtar pe care le folosim de ceva vreme cu piloții. Urmează să vină dronele Watchkeeper, foarte, foarte bune și performante. Dronele de la Quantum (Drone Vector produse de germanii de la Quantum Systems, n.r.), dronele de rază scurtă, la fel urmează să vină. Sunt ceva drone first person view (FPV) pe care le folosesc câteva unități, mai mult experimental. Sunt drone și un laborator de drone la Academia Forțelor Terestre, la Sibiu și le folosesc și în în poligonul de la Daia, pentru diverse simulări și antrenamente. Forțele Navale vor avea dronele V-BAT (MQ-35A V-BAT, dezvoltate de compania americană Shield AI, n.r.), niște drone foarte, foarte evoluate. Au sau primesc câteva de la statul american în cadrul unui program mai larg pentru supraveghere pe Marea Neagră. Mai cumpărăm unele drone cu lansare verticală de pe nave”, a declarat oficialul.
Tipurile de drone includ atât soluţii aeriene, cât şi navale şi terestre
Ministrul a subliniat că tipurile de drone includ atât soluţii aeriene, cât şi navale şi terestre, iar în unele operaţiuni terestre dronele logistice care pot transporta până la 500 de kilograme de hrană sau muniţie se dovedesc utile pentru reducerea riscurilor şi a costurilor logistice. În acelaşi timp, ministrul a avertizat că dronele nu sunt un panaceu universal pentru viitoarele conflicte şi că armatele trebuie să rămână bine echilibrate, dronele având un rol important, dar nu exclusiv.
„În mai 2026 este termenul de semnare a contractelor pentru SAFE. Deci noi în mai, la final, vom ști exact ce luăm și ce contracte încheiem contracte pentru a fi finanțate prin SAFE și ce nu. Ala e termenul limită, că vrem, că nu vrem, trebuie să tragem cu toții cu acel termen în cap. Avem discuții în fiecare săptămână și săptămâna asta a fost și premierul chiar la o discuție dedicată pe acest subiect. Apoi am continuat cu Cancelaria (primului ministru, n.r.) care coordonează proiectul SAFE, pentru că beneficiarii proiectul lui SAFE sunt mai multe ministere Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării, SRI ul, Ministerul Afacerilor Interne. Ministerul Economiei are un rol foarte important în povestea asta, pentru că o bună parte din achiziții trebuie să aibă o localizare aici”, a subliniat ministrul.
Ministrul a considerat că liniile de asamblare pentru drone sunt mai simple decât cele din industria auto
În ceea ce priveşte producţia, ministrul a considerat că liniile de asamblare pentru drone sunt mai simple decât cele din industria auto pe care le-a vizitat în Argeş, observând similitudini cu procesele de asamblare industrială, dar a insistat că partea critică rămâne softul de comandă şi comunicaţiile. România, prin programul SAFE, ar putea finanţa fabrica şi proiectul, însă respectarea termenului de semnare a contractelor în mai 2026 este obligatorie pentru utilizarea acestor fonduri.
„Eu am văzut patru fabrici de drone, să știți că nu e foarte complicat ca producție. Eu sunt din Pitești și chiar azi am fost venit de la un eveniment cu oamenii de afaceri, Camera de Comerț și Industrie din Pitești, unde e o industrie în Argeș, o industrie orizontală de componente auto foarte, foarte puternică și am văzut cum arată niște linii de asamblare la Dacia. Ei bine, la drone e mult mai simplu în realitate. Partea foarte, foarte complicată, dincolo de partea de zbor, de aerodinamic, este partea de soft, da, partea de comandă, partea de comandă soft și comunicații. Astea sunt mici și sunt anumite componente pe care le asamblezi. E foarte important softul pe care ucrainienii îl au, îl testează și le folosesc”, a completat Ionuț Moșteanu.
Extinderea capacităţilor cu drone presupune şi constrângeri de producţie şi buget
Pe de altă parte, extinderea capacităţilor cu drone presupune şi constrângeri de producţie şi buget: deşi s-ar putea aloca sume mari, ritmul de producţie al furnizorilor este limitat şi nu permite o rezolvare instantanee a deficitului de înzestrare. De asemenea, totul este condiţionat de buget şi de implementarea unui plan multianual responsabil, care să includă atât achiziţiile hardware, cât şi pregătirea operatorilor şi dezvoltarea softului necesar.
„Cred că (n.red. dronele) au rolul lor important, dovedit de fapt pe frontul din Ucraina. Însă nu sunt panaceu universal în războiul viitorului, că unii văd acuma numai drone. Gata, dacă avem drone, suntem stăpânii universului, nu este așa. Armatele trebuie să fie bine echilibrate. Dronele au un rol important din ce în ce mai mare. Și cele aeriene, și cele navale și cele terestre. Am văzut drone terestre care fac treabă logistică pe frontul din Ucraina, pleacă singure și cu 500 de kilograme de fie hrană, fie muniție se duc pe linia frontului. Și nu mai riști un camion, e mult mai ieftin, le trimiți, se duc”, a conchis acesta.
