Evoluția investițiilor străine în România
Conform datelor BNR, fluxul net de investiții directe străine (ISD) în 2024 a fost de 5,6 miliarde de euro, cu aproape 17% mai puțin decât în 2023. Totuși, soldul ISD, adică valoarea totală a investițiilor acumulate, a urcat la 125 miliarde de euro.
Această aparentă contradicție se explică prin diferența dintre flux și sold. Fluxul de ISD reprezintă investițiile noi care intră într-un an. Soldul ISD arată capitalul străin total acumulat în economie, adică ce a intrat de-a lungul anilor și nu a fost retras. Așadar, chiar dacă în 2024 au intrat mai puțini bani noi decât în 2023, investitorii existenți nu și-au retras capitalul, iar profiturile realizate aici au fost reinvestite.
În prima jumătate a anului 2025, investițiile străine directe au totalizat 2,78 miliarde de euro, dar comparativ cu anul anterior nivelul anualizat a scăzut cu aproape 30%. Ca pondere în PIB, ISD net a fost de 1,9% în 2024, sub media europeană și sub nivelul din 2023, când depășea 2,4%.
Domeniile care atrag cei mai mulți investitori
Cele mai recente statistici arată că industria prelucrătoare rămâne principalul magnet pentru capital străin, cu o pondere de peste 37% din soldul total. Urmează construcțiile și tranzacțiile imobiliare, cu aproape 17%, și comerțul, cu o pondere similară.
Pe lângă aceste domenii tradiționale, România încearcă să atragă investiții în tehnologie, energie verde și digitalizare. În plus, raportul „Digital Decade 2025” al Comisiei Europene menționează România printre țările care își orientează politicile către semiconductori și tehnologii avansate și emergente.
Reglementările privind investițiile străine. Ce s-a schimbat
Din 2022, România aplică un regim de screening al investițiilor străine, introdus prin OUG 46/2022. Acest mecanism obligă investitorii să notifice și să obțină aviz pentru proiectele din domenii considerate sensibile pentru securitatea națională sau ordinea publică. Verificările sunt realizate de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), un organism interministerial care analizează fiecare dosar.
În 2023, prin OUG 108/2023, regimul a fost extins. Dacă inițial se aplica mai ales investitorilor din afara Uniunii Europene, acum obligația de notificare se aplică și celor din UE și chiar investitorilor români în anumite condiții. Totodată, a fost introdusă o taxă de examinare de 10.000 euro pentru fiecare notificare depusă.
În 2024, Legea 231/2024 a consolidat aceste schimbări și a prevăzut sancțiuni pentru investitorii care nu respectă obligațiile de notificare. Astfel, România a devenit unul dintre statele UE cu un regim de control mai strict asupra investițiilor străine, mai ales în energie, infrastructură critică, tehnologie și telecomunicații.
Cum funcționează procesul de examinare
Investitorul depune notificarea, CEISD analizează proiectul și emite o opinie. Dacă nu există riscuri, Consiliul Concurenței aprobă investiția. Dacă apar îndoieli privind securitatea sau ordinea publică, CEISD poate recomanda condiționarea sau chiar blocarea investiției, iar Guvernul ia decizia finală.
Procesul este menit să protejeze domeniile strategice, dar a fost criticat de mediul de afaceri pentru ambiguitatea unor norme și pentru taxa relativ mare, care poate descuraja investițiile mai mici.
Pentru investitori, aceste reguli de screening înseamnă mai multă birocrație și costuri suplimentare. Procedura de notificare, taxa de examinare și termenele legale pot îngreuna uneori procesul de intrare pe piață. În schimb, pentru stat și pentru public, aceste reglementări aduc mai multă vizibilitate și control asupra investițiilor, în special în domeniile strategice, precum energie, infrastructură sau tehnologie.
