România a crescut de 25 de ori capacitatea de stocare a energiei în baterii
Sebastian Burduja a afirmat că România a crescut în ultimul an capacitatea de stocare în baterii „de peste 25 de ori, cea mai mare cifră din Europa”. Potrivit acestuia, prin PNRR sunt finanțate proiecte de circa 1.500 MWh, ceea ce ar acoperi un sfert din necesarul total de stocare într-un orizont de un an.
El a explicat că lipsa investițiilor în ultimii cinci ani a fost legată de costurile ridicate ale tehnologiei și de garanțiile scurte oferite de producători. Situația s-ar fi schimbat odată cu scăderea prețurilor și cu fondurile europene dedicate, iar România are acum în lucru proiecte finanțate din PNRR și din fondul pentru modernizare, în valoare totală de aproximativ jumătate de miliard de euro.
„Într-un an de zile România a crescut capacitatea în baterii de peste 25 de ori. Cred că este cea mai mare cifră din Europa. Din PNRR sunt finanțate proiecte și mai mari, undeva la 1.500 de megawați oră. E greu de explicat pe înțelesul tuturor, dar oricum ne vom acoperi undeva la un sfert din tot necesarul de stocare cam peste un an de acum înainte.
De ce nu s-a investit în stocare în ultimii 5 ani? Acum 3-5 ani tehnologiile erau mult, mult, mult mai scumpe decât astăzi și, de asemenea, garanțiile producătorilor erau perioade mult mai scurte. Deci tehnologia a avansat mult. România a dedicat bani din PNRR, dar și din fondul pentru modernizare, iar situația pe care, cel puțin la momentul plecării din minister am lăsat-o, este că avem pe țeavă proiecte fie în șantier, cum sunt cele din PNRR, fie în evaluare din fondul pentru modernizare, o sumă totală de fonduri nerambursabile cam jumătate de miliard de euro. Deci, din banii ăștia, noi în 2-3 ani de zile, ne vom acoperi întreg necesarul de stocare”, spune Sebastian Burduja la Digi24.
Burduja a subliniat că accelerarea investițiilor strategice, în special în hidrocentrale, ar putea deveni un subiect de competența CSAT, prin declararea acestor proiecte ca obiective de securitate națională. În opinia sa, aceasta este singura modalitate prin care România poate deroga de la procedurile de mediu pentru a urgenta construcțiile.
România importă energie de mii de ori mai scumpă în orele de vârf
Actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România importă energie în orele de vârf, între 6:00 și 22:00, „la prețuri foarte mari, chiar de 2.000-3.000 de ori mai mari decât vindem surplusul în orele de prânz”. El a menționat că în intervalul 10:00-16:00 producția solară ridicată face ca România să exporte energie la tarife foarte mici, dar consumul de seară obligă țara să cumpere curent scump.
Ministrul a explicat că prețurile ridicate sunt cauzate de lipsa interconexiunilor energetice cu state precum Austria sau Slovacia, dar și de închiderea unor capacități de producție în bandă între 2009 și 2022.
Sebastian Burduja a adăugat că, pe mandatul său, au fost puși în funcțiune 1.250 MW, cât în opt ani anteriori la un loc. În viziunea sa, extinderea capacităților noi de producție pe gaz, hidro, solar, eolian și baterii este singura soluție pentru scăderea facturilor.
Guvernul propune plafonarea prețului la un leu pe kWh pentru gospodăriile cu venituri mici
Bogdan Ivan a anunțat intenția de a plafona prețul energiei electrice la un leu pe kWh pentru gospodăriile cu venituri lunare sub 2.500 – 3.000 lei. Măsura ar putea ajuta cele 3,7 milioane de locuințe care consumă sub 100 kWh pe lună.
Experții din domeniu au avertizat însă că plafonarea nu va reduce costurile reale ale energiei, ci doar va redistribui cine suportă diferențele.
De asemenea, specialiștii atrag atenția că România exportă energie la prețuri foarte mici în orele cu producție mare și ajunge să importe curent de mii de ori mai scump în perioadele de consum de vârf, ceea ce afectează direct facturile.
