România plătește cel mai scump curent din Europa. Explicațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan
România traversează o perioadă complicată pe piața energiei, cu prețuri record la electricitate în anumite intervale orare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că țara noastră a ajuns să plătească, pe alocuri, cel mai scump curent din Europa, ca urmare a dezechilibrelor dintre producție și consum, a investițiilor făcute fără strategie pe termen lung și a angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Oficialul a precizat că, în ultima săptămână, România a înregistrat o medie de 145 de euro pe megawatt-oră la tranzacțiile din piață, în timp ce Franța a avut doar 61 de euro. El a atras atenția că, în anumite intervale, între orele 18.00 și 22.00, România importă energie cu 1.000–2.500 de lei pe megawatt.
Anul trecut s-au consemnat și situații extreme, când s-au plătit chiar 27.000 de lei pentru un singur megawatt. De cealaltă parte, vindem energie către Ungaria, iar România a exportat megawatt-ul cu un leu sau chiar cu 20 de cenți.
„Am investit masiv în panouri fotovoltaice, fără a asigura la pachet şi capacităţi de stocare. Când avem soare în România, avem şi în Bulgaria, şi în Grecia şi în Ungaria, şi în Austria şi în toată zona noastră. Vă dau datele de ieri. România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenţi, cu un leu megawatt-ul.
Şi avem intervale de timp în care, între 6 şi 10 seara, România importă megawatt-ul de energie cu 1.000, 2.000, chiar 2.500 de lei. Am avut anul trecut situaţii, că am cerut statistici, o extremă, era cu 27.000 de lei un megawatt, o extremă.
Dar în momentul de faţă avem aceste aberaţii din cauză că nu avem suficientă energie. Şi România, dintr-un exportator net de energie, s-a transformat în importator”, a explicat Bogdan Ivan.
Cum a ajuns România importator din exportator net de energie
Bogdan Ivan a subliniat că, în ultimul deceniu, țara noastră a scos din funcțiune aproximativ 7.000 de megawați de capacitate de producție bazată pe gaz și cărbune, însă a pus în loc doar 1.200 de megawați. Acest dezechilibru, coroborat cu lipsa unor capacități consistente de stocare, a transformat România din exportator net de energie într-un importator, ceea ce a dus la prețurile actuale.
Ministrul a explicat că o parte din problemă vine din faptul că România a investit masiv în panouri fotovoltaice, dar nu a creat și soluții de stocare. În consecință, atunci când există multă energie solară produsă, același fenomen se întâmplă și în țările vecine, ceea ce duce la supraproducție regională și scăderea valorii pe piață. În schimb, în intervalele de vârf de consum, România este nevoită să importe la prețuri foarte mari.
„Eu am venit de trei luni la Ministerul Energiei şi am luat fiecare proiect în parte, am luat structura costurilor ca să înţeleg şi eu cum Dumnezeu ajungem ca astăzi să avem un kilowatt-oră (kWh) plătit şi cu un 1,30, 1,50, 1,55. Era fix la începutul mandatului.
România astăzi plăteşte cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa, pe medie avem pe tranzacţiile pe bursă în ultima săptămână o medie de 145 de euro şi vă dau o comparaţie: Franţa, care are media de 61 de euro per megawatt-oră.
În ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawaţi capacitate de producţie bazată pe gaz şi pe cărbune, capacitate de producţie în bandă şi nu a pus în loc decât 1.200 de megawaţi, altă capacitate de producţie energie electrică în bandă”, a afirmat ministrul Energiei.
UE nu ne-a forțat să renunțam așa de repede la centralele pe cărbune. Am putea ajungem să plătim înapoi 2 miliarde de euro
Întrebat dacă decizia de a scoate din funcțiune capacitățile pe cărbune și gaz a fost impusă de Uniunea Europeană, Ivan a precizat că România și-a asumat singură, prin PNRR, una dintre cele mai dure ținte de decarbonizare din regiune. Astfel, până la 31 decembrie 2025, țara noastră s-a angajat să închidă minele și centralele pe cărbune din Valea Jiului și Complexul Energetic Oltenia, în timp ce state precum Germania sau Polonia au stabilit termene mult mai îndepărtate – 2040 și 2050.
Ministrul a relatat că, în cadrul discuțiilor purtate recent la Bruxelles, reprezentanții Comisiei Europene i-au transmis că România și-a fixat aceste obiective și nu i-au fost impuse din exterior. Totodată, el a menționat că România a primit 2,6 miliarde de euro pentru a construi noi capacități de producție pe gaz, însă proiectele au rămas blocate pe hârtie, cu licitații fără ofertanți și investiții nefinalizate.
Ivan a avertizat că există riscul ca, dacă România nu reușește să amâne termenele de închidere a centralelor pe cărbune și să pună în funcțiune noi capacități, să se confrunte cu o criză energetică reală, ce ar putea duce inclusiv la blackout. În plus, nerespectarea angajamentelor ar putea forța statul să returneze 2 miliarde de euro către Comisia Europeană, bani deja accesați.
„România şi-a asumat prin PNRR şi pot fi întrebaţi miniştrii Fondurilor Europene de atunci cum România şi-a asumat cea mai agresivă ţintă de decarbonizare, şi anume să închidă minele şi centralele pe cărbune din Valea Jiului şi de la Complexul Energetic Oltenia până 31 decembrie 2025. În comparaţie, Germania sau Polonia au ales ca şi ţintă 2040, respectiv 2050.
Cei din Comisia Europeană, când m-am dus acum două săptămâni să renegociez deschiderea jalonului 119, prin care am cerut o amânare pentru închiderea centralelor pe cărbune din România, pentru că am avea un pericol real de energie insuficientă şi de blackout, mi-au spus: domnule ministru, România şi-a asumat ţinta asta, nu noi.
Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceţi noi capacităţi de producţie a energiei bazate pe gaz, cum aţi ales voi. Aveţi contracte de finanţare semnate din 2022-2023, proiectele astea sunt pe hârtie.
Licitaţiile au fost făcute, nu au venit ofertanţii, iar noi astăzi suntem într-o situaţie extrem de complicată ca în trei luni de zile să rezolvăm o problemă acută a Sistemului Energetic Naţional şi să convingem Comisia Europeană că nu vom închide centralele pe cărbune până când nu vom avea noi capacităţi de a le înlocui sau de a plăti 2 miliarde de euro înapoi, pentru că banii noi i-am luat”, a mai explicat Bogdan Ivan, miercuri seară.
