Rectificarea bugetară a guvernului Bolojan. Gabriel Biriș: În bugetul pe 2025, au fost supra-estimate veniturile, acum, vedem o ajustare cu 2,4 mld lei in minus a așteptărilor
Proiectul de rectificare bugetară pentru anul 2025, adoptat miercuri de guvernul condus de Ilie Bolojan, marchează un pas important pentru restabilirea încrederii în guvernare, arată analizele economistului Gabriel Biriș.
Potrivit acestuia, cifrele avansate pentru venituri și cheltuieli se apropie mult mai mult de realitatea indicată de execuțiile bugetare la trei și șase luni. Deși deficitul bugetar prognozat urcă la 8,4% din PIB, semnificativ peste ținta inițială de 7% comunicată recent de Ministerul Finanțelor, Biriș subliniază că noua țintă are, totuși, o credibilitate mai mare decât cea precedentă.
Economistul notează că, în ciuda faptului că unele categorii de cheltuieli au crescut – cum ar fi bugetul alocat bunurilor și serviciilor – acestea rămân mai mici decât nivelurile indicate de ultimele prognozele din piață.
Evoluția veniturilor
În ceea ce privește veniturile, Gabriel Biriș consideră că rectificarea evidențiază supraestimarea acestora în Legea Bugetului. Ținta pentru TVA a fost redusă cu 2,4 miliarde lei, iar economistul explică că aceasta poate fi cauzată de o combinație între supraestimarea bugetului inițial, creșterea evaziunii fiscale și prăbușirea consumului.
El subliniază că, deși TVA colectat reprezintă aproape 7% din PIB, nivelul real colectabil ar putea atinge 11% din PIB, similar cu media europeană, dacă s-ar reduce semnificativ evaziunea. În acest sens, Biriș recomandă introducerea unor măsuri precum taxarea inversă generalizată pentru facturile care depășesc 5.000 de euro, așa cum s-a procedat deja pentru telefoane mobile, cereale și console de jocuri.
Pentru impozitul pe profit, economistul apreciază că reducerea țintei cu 1,4 miliarde lei reflectă deteriorarea climatului de afaceri și subliniază necesitatea eliminării unor taxe considerate nocive, precum Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri, Impozitul Suplimentar pentru Bănci și Impozitul pe Construcții Speciale. În opinia sa, reformele ar trebui să stimuleze creșterea economică, având în vedere că doar 2,5% din necesarul de consolidare fiscală poate fi acoperit prin creșterea veniturilor, restul fiind obținut prin controlul cheltuielilor și creșterea PIB-ului în următorii ani.
Pe de altă parte, impozitul pe salarii și venit crește cu aproape 1,87 miliarde lei, ca urmare a eliminării facilităților pentru angajații din agricultură, construcții și IT, precum și a majorării cotei de impozitare a dividendelor. Contribuțiile sociale, însă, înregistrează o ușoară scădere de 776 milioane lei, ceea ce ar putea indica corectarea unor supraestimări din Legea Bugetului sau reducerea numărului de angajați plătitori de contribuții.
Accizele cresc ușor, cu 513 milioane lei, ca urmare a aplicării unor măsuri intrate în vigoare în august, dar, similar TVA-ului, Biriș atrage atenția asupra lipsei unor măsuri eficiente de combatere a evaziunii. Fondurile europene, în schimb, înregistrează o creștere de 1,4 miliarde lei, economistul interpretând această evoluție ca o anticipare a unor noi intrări de fonduri prin PNRR, ca urmare a reformelor preconizate pentru următoarele luni.
Cheltuieli în creștere
Pe partea de cheltuieli, Biriș subliniază majorarea tuturor categoriilor principale. Cheltuielile de personal cresc cu 700 de milioane lei, iar cele pentru asistență socială cu 3,3 miliarde lei. Bugetul pentru bunuri și servicii este majorat cu 321 milioane lei, iar cheltuielile cu dobânzile cresc cu 29%, ajungând la 53 de miliarde lei.
Economistul consideră că această creștere semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile poate reflecta fie așteptări privind instabilitatea națională, regională sau internațională, fie subraportarea lor la jumătatea anului.
Subvențiile și transferurile către alte entități guvernamentale cresc cu 531 milioane lei și respectiv 4,3 miliarde lei, în timp ce cheltuielile de investiții cresc cu 5,8 miliarde lei.
Biriș atrage atenția că, deși literatura de specialitate recomandă reducerea subvențiilor și optimizarea cheltuielilor de personal pentru a stimula competitivitatea, rectificarea actuală suplimentează aceste sume, ceea ce ar putea avea efecte limitate asupra eficienței și creșterii economice.
Traiectoria deficitului și concluziile analizei
Noua țintă de deficit, de 8,4% în metodologia cash, corespunde, în metodologia ESA, unui interval de 8,7% – 9%. Economistul apreciază că ajustarea reflectă un prim pas în restabilirea credibilității datelor bugetare, având în vedere că execuțiile anterioare evidențiaseră lipsa de coerență a țintei inițiale de 7%. Totuși, el avertizează că pentru a menține sustenabilitatea fiscală, guvernul trebuie să continue restructurarea cheltuielilor și să eficientizeze serviciile publice, astfel încât să crească competitivitatea și să stimuleze reluarea creșterii economice.
Gabriel Biriș mai menționează că evoluția TVA și a accizelor arată lipsa de eficacitate a majorării cotelor în contextul evaziunii persistente și că descurajarea mediului de afaceri prin măsuri nocive afectează perspectivele de creștere. În final, el reiterează necesitatea unei reforme fiscale coerente, orientate pe capacitatea de plată a contribuabililor, combaterea reală a evaziunii și ajustarea cheltuielilor publice la niveluri sustenabile.
Întreaga analiză poate fi citită în postarea de mai jos.
