Rectificarea bugetară: subvențiile pentru partide și ținta de deficit, explicate de ministrul Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a oferit miercuri detalii despre modul în care au fost operate modificările la capitolul subvenții pentru partide în cadrul rectificării bugetare. Oficialul a precizat că au existat două măsuri principale, ambele cu impact asupra Autorității Electorale Permanente (AEP).
Prima a fost oprirea reținerii de 10% pe care Ministerul Finanțelor o aplica asupra bugetului instituției, ceea ce însemna circa 59 de milioane de lei. A doua măsură a fost acordarea unei sume de 169 de milioane de lei, care, în lipsa alocării, ar fi devenit arierate.
Nazare a explicat că această plată a fost o obligație legală, pentru acoperirea unei datorii deja existente. „Era obligație legală să acoperim această sumă”, a transmis ministrul.
„În rectificare am operat două lucruri, am oprit reţinerea pe care o avea Ministerul de Finanţe de 10% pe bugetul AEP, ceea ce reprezintă aproximativ 59 de milioane de lei.
Acei bani nu mai sunt la dispoziţia AEP. Şi am acordat cei 169 de milioane de lei pe care, dacă nu i-am fi acordat, ar fi devenit arierate. Era obligaţie legală, practic, să acoperim această sumă care nu era acoperită”, a indicat șeful de la Finanțe, în cadrul conferinței de presă de după ședința de Guvern.
Poziția Ministerului Finanțelor privind subvențiile pentru partide
Întrebat de ce nu au fost operate modificări directe asupra subvențiilor partidelor politice, Alexandru Nazare a precizat că, deocamdată, Ministerul nu are un mandat pentru astfel de schimbări.
El a subliniat că orice ajustare pe această temă se va face doar în urma unei decizii politice la nivelul coaliției de guvernare. Până la acel moment, ministerul s-a limitat la rectificarea zonei bugetare care ține de Autoritatea Electorală Permanentă.
„Când se va lua o decizie în coaliţie legată de zona de subvenţie, noi, Ministerul de Finanţe, o vom opera într-un act normativ.
Momentan nu avem această decizie, momentan e vorba doar de rectificare şi în rectificare v-am explicat cum am operat zona de autoritate electorală”, a fost răspunsul dat de ministrul Finanțelor.
Contextul rectificării bugetare
Rectificarea bugetară adoptată miercuri, 1 octombrie, de către Guvern a vizat atât bugetul de stat, cât și pe cel al asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025. Documentul include o țintă de deficit de 8,4% din PIB, negociată cu Comisia Europeană, ceea ce implică o nevoie de finanțare de 159 de miliarde de lei.
Potrivit ministrului Finanțelor, nivelul deficitului a fost stabilit în urma unor discuții complexe atât la nivel tehnic, cât și politic, purtate cu comisarul european Valdis Dombrovskis. Premierul Ilie Bolojan a avut, la rândul său, întâlniri la Bruxelles pentru a închide aceste negocieri. Nazare a menționat că o țintă mai strictă, de 8% „pur”, ar fi forțat Guvernul să identifice măsuri suplimentare de 8 miliarde de lei până la sfârșitul anului, fapt care ar fi pus o presiune uriașă pe investiții.
Rectificarea a adus suplimentări importante pentru mai multe ministere strategice, inclusiv Transporturi, Economie, Mediu și Dezvoltare. Acestea au primit fonduri suplimentare pentru a acoperi împrumuturile necesare prin PNRR, în condițiile în care bugetele inițiale fuseseră deja epuizate.
Nazare a precizat că peste 150 de miliarde de lei sunt direcționați către investiții, iar circa 5 miliarde sunt destinate strict capitolului de împrumuturi din PNRR. El a subliniat că accelerarea absorbției fondurilor europene este esențială pentru îndeplinirea țintelor asumate de România.
„Este un moment foarte important. Rectificarea bugetară adoptată aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat. Am făcut analiza ordonatorilor de credite a zonei de cheltuieli și venituri, pentru a avea proiecții realiste. Transmitem odată cu rectificarea un mesaj românilor și piețelor că revenim în zona de seriozitate și disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele.
Ținta de deficit inclusă în rectificare e de 8,4%, necesar de finanțare de 159 de miliarde. Negocierea pentru obținerea țintei e foarte importantă, pentru că la nivel tehnic și politic a fost cu comisarul Dombrovskis și s-a închis cu discuțiile avute de premierul Bolojan la Bruxelles tot cu comisarul Dombrovskis. Dacă această țintă de deficit era în zona de 8% pur, ar fi trebuit să obținem măsuri de alte 8 miliarde de lei până la sfârșitul anului, care ar fi fost foarte greu și ar fi pus foarte mare presiune pe investiții.
Ne-am propus să menținem un nivel al investițiilor care depășește 150 de miliarde de lei, să reglăm sumele mai ales pentru zona de împrumut a PNRR, pentru ministere cheie care aveau epuizate aceste capitole bugetare foarte importante pentru investiții – Ministerul Transporturilor, Economiei, Mediului, Dezvoltării. Nu mai aveau sume pentru împrumuturile din PNRR. Am reglat acest probleme. Sunt 5 miliarde de lei destinate acestei zone.
Trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorbției PNRR. Acești bani sunt importanți pentru obținerea țintelor din PNRR. Suntem la finalul discuțiilor cu ultimele memorandumuri legate de PNRR și ne îndreptăm spre aprobarea renegocierii PNRR.
Nu avem foarte mulți ordonatori fericiți. Chiar dacă am adăugat aproape 24,5 miliarde de lei la deficit, aceste sume adăugate la deficit sunt sume destinate cheltuielilor esențiale. Nu puteam să nu plătim asistența socială, sănătatea, salariile, pensiile. Nu puteam să omitem acoperirea sumelor legate de dobânzi, care au crescut accelerat în prima parte a anului.
Ele se ridică la aproape 54 de miliarde de lei, deci suma de acoperire a dobânzilor este de aproape 12 miliarde. Aproape două treimi din sumele adăugate se referă la zona de cheltuieli esențiale iar restul la acoperirea acestor nevoi de investiții, în special în zona de PNRR, unde conform evaluările de la începutul anului sumele s-au epuizat în august”, a declarat Alexandru Nazare în aceeași conferință de presă.
