Klaus Iohannis, executat silit de ANAF pentru casa din centrul Sibiului. Fiscul i-a cerut să elibereze imobilul (SURSE)

Fostul președinte Klaus Iohannis a fost obligat să predea cheile casei din centrul Sibiului, după ce ANAF a pus în aplicare o decizie definitivă a instanței. Imobilul fusese ocupat de soții Iohannis între 1999 și 2015, în baza unor documente de moștenire declarate ulterior false.

Cum a pierdut Klaus Iohannis casa din centrul Sibiului

ANAF a executat silit imobilul în data de 2 octombrie 2025, după ce fostul șef de stat a ignorat notificările de predare. Inspectorii fiscali s-au prezentat la casa din centrul orașului Sibiu și i-au cerut lui Klaus Iohannis să elibereze imobilul. Surse citate de fanatik.ro au relatat că momentul a fost unul tensionat, dar în final fostul președinte a acceptat să colaboreze cu autoritățile.

Casa din Sibiu a fost pierdută în instanță după ce justiția a anulat certificatul de moștenitor pe baza căruia femeia de la care Iohannis cumpărase imobilul, Rodica Baștea, intrase în posesia acestuia. Documentele au fost declarate false, iar clădirea a fost recuperată de stat.

Klaus Iohannis deținea o jumătate din imobil, cumpărată în anul 1999 pentru suma de 3.200 de euro. În acea perioadă, casa fusese închiriată unei bănci, ceea ce a adus un venit constant familiei. Însă instanțele au stabilit ulterior că dreptul de proprietate a fost dobândit prin acte nelegale.

Iohannis trebuie să plătească un milion de euro către ANAF

Pe lângă pierderea locuinței, fostul președinte trebuie să achite și o sumă consistentă către ANAF. Este vorba de aproximativ un milion de euro, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului între 1999 și 2015, perioadă în care acesta a fost închiriat. La această sumă se adaugă dobânzi și penalități stabilite de autoritățile fiscale.

Astfel, Klaus Iohannis a devenit primul președinte al României evacuat oficial dintr-un imobil deținut, după ce justiția a constatat nereguli majore privind actele de proprietate.

Casa confiscată de ANAF are o istorie bogată. Construită în secolul XIX, a aparținut inițial afaceristului Ferderber Sigmund, care a deschis un magazin la parter.

De-a lungul timpului, clădirea a găzduit mai multe spații comerciale. În 1935, aici a funcționat magazinul de încălțăminte „La Dușă”, iar câțiva ani mai târziu, în 1943, magazinul „Gaston” al lui Cărpinișan. Tot în perioada interbelică, Banca Românească a ocupat o parte din clădire, iar în spatele acesteia s-a deschis Cinema Corso, loc de întâlnire al elitei sibiene.

Cinematograful și-a schimbat numele în perioada comunistă, devenind „Pacea”. A funcționat până în anul 2009, când a fost demolat.

Nu este singura problemă imobiliară a fostului președinte

Fostul președinte are dificultăți și în cazul unui alt imobil din Sibiu, situat pe strada Gheorghe Magheru 35. Și pentru această casă, instanța supremă a anulat certificatul de moștenitor al Rodicăi Baștea.

Totuși, procedura de executare nu a fost finalizată din cauza contestațiilor depuse, iar ANAF nu a reușit până acum să înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului.

Astfel, cazul caselor din Sibiu rămâne unul dintre cele mai controversate episoade din biografia imobiliară a lui Klaus Iohannis.