Alegerile din Republica Moldova nu sunt o prioritate pentru Administrația Trump
Experta în securitate Iulia Joja a spus că alegerile din Republica Moldova nu au fost printre prioritățile oficialilor americani.
La Adunarea Generală a ONU, cel mai vocal a fost președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a spus că Rusia încearcă să influențeze alegerile parlamentare din Republica Moldova prin dezinformare, finanțări ilegale și manipulare politică. El a atras atenția că Europa nu își poate permite să piardă Republica Moldova, după ce a pierdut Georgia, și a cerut sprijin ferm pentru stabilitatea țării, subliniind că acest sprijin ar fi mai ieftin decât consecințele instabilității.
În discuții, Republica Moldova a fost prezentată ca un stat vulnerabil la presiuni externe, iar alegerile din 28 septembrie sunt considerate un moment decisiv pentru orientarea sa geopolitică și pentru protejarea procesului democratic în fața influențelor ruse.
Joja a explicat că în SUA problema alegerilor din Republica Moldova nu este foarte vizibilă, pentru că atenția este concentrată pe dosare mari de politică externă, precum Rusia, Iran, programul nuclear, războiul din Gaza și recunoașterea Palestinei. Ea a spus că aceste probleme au făcut ca alegerile din Republica Moldova să fie privite ca o prioritate secundară, dar se așteaptă ca în următoarele zile să primească mai multă atenție în presa americană.
Joja a mai arătat că Zelenski a subliniat importanța pentru Europa a sprijinirii Republicii Moldova, amintind că după pierderea Georgiei, există riscul ca Europa să piardă și Republica Moldova, iar această poziție a Ucrainei ajută la evidențierea consecințelor alegerilor pentru scena internațională.
Adevărul: – Cum se văd alegerile din Republica Moldova în SUA?
Iulia Joja: – Este o bună întrebare pentru că nu prea se văd. Nu este foarte vizibilă această problemă pentru că sunt foarte multe probleme mari de politică externă. Toată săptămâna aceasta am fost absorbiți în politică extern de Adunarea Generală a ONU, de poziția americană la Adunarea Generală și vis-a-vis de ONU, și de dosare complexe precum Rusia, Iran și programul nuclear. De exemplu, Statele Unite au amenințat că nu vor mai finanța Agenția Internațională pentru Monitorizarea Problemelor Nucleare. Atunci, Iranul cu Rusia și-au retras o rezoluție care era împotriva Statelor Unite. Deci astea sunt dosarele actuale, plus războiul din Gaza, recunoașterea Palestinei, deci niște probleme atât de mari încât mă tem că alegerile din Moldova au intrat din cauza actualelor probleme de politică externă, a intrat în rândul al doilea.
Mă aștept ca acum, în următoarele zile, să se creeze mai mult spațiu pentru a vedea problemele legate de alegerile din Moldova mai degrabă pe primele pagini ale ziarelor americane. Am văzut că la ONU s-a discutat foarte mult despre NATO și Rusia. Președintele Zelenski a ridicat problema mizei Occidentului și a Europei în mod special în Moldova, spunând că Europa deja, lucru foarte important, din nou nedigerat, nici la Bruxelles, nici la București, a pierdut deja Georgia și există riscul ca Europa să piardă acum Moldova. Eu zic că acesta este un lucru extrem de important și o modalitate de a expune costurile potențiale ale acestor alegeri la nivel internațional grație Ucrainei.
Câștigarea alegerilor de către forțele pro-Rusia din Republica Moldova ar crește riscurile de securitate pentru România și ar pune presiune militară pe Ucraina
Joja a explicat că, dacă forțele proruse ar câștiga alegerile din Republica Moldova, ar exista riscuri serioase pentru securitatea României. Ea a menționat că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizase că un astfel de rezultat ar afecta direct cetățenii Republicii Moldova și ar opri drumul țării către integrarea în Uniunea Europeană, ceea ce ar avea costuri de securitate pentru România.
Joja a spus că Transnistria ar putea fi militarizată rapid, cu forțe ruse crescute pe teritoriul său, creând presiune asupra graniței Republicii Moldova cu Ucraina. Ea a arătat că România beneficiază acum de faptul că nu are graniță directă cu Rusia și că se află sub protecția indirectă a Ucrainei. Dacă Republica Moldova s-ar orienta spre Rusia, această protecție s-ar slăbi, iar pe termen mediu și lung România nu ar mai primi sprijinul direct și indirect de la Ucraina împotriva Rusiei.
Joja a explicat și riscul atacurilor cu drone și avioane rusești. Ea a spus că, dacă rușii ar controla Republica Moldova, aceste drone ar putea fi lansate de acolo, ajungând pe teritoriul României, ceea ce ar pune în pericol securitatea națională și a NATO.
Adevărul: – Ce riscuri de securitate exist pentru România dacă ar câștiga forțele proruse?
Iulia Joja: – În primul rând, m-aș uita în mod special la avertismentele din partea președintei Moldovei, Maia Sandu, care a avut un discurs acum câteva zile, în care a arătat ce înseamnă un asemenea rezultat, în primul rând, pentru cetățenii Moldovei și acest rezultat se va răsfrânge în mod direct asupra României. Prioritatea României a fost să ajute și să grăbească integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. În momentul în care câștigă forțele proruse, dacă vor câștiga forțele proruse, această cale se va spulbera. Și acesta este, de fapt, costul cel mai mare din care vor decurge posibile costuri de securitate diferite în funcție de linia mai radicală sau mai puțin radicală pe care ar putea să o adopte forțele pro-ruse din Republica Moldova.
Evident, aici ne uităm la Transnistria. Transnistria a fost ținută sub control de a nu intra în război datorită relațiilor economice cu Uniunea Europeană pe care le-a permis Chișinăul pro-european. Acest lucru se va încheia. Asta înseamnă că ne putem uita, de exemplu, pe termen scurt, chiar la militarizarea Transnistriei. Ne putem trezi cu forțe ruse mult amplificate pe teritoriul Transnistriei, care să creeze presiune asupra graniței foarte lungi cu Ucraina, creând acolo o problemă imediată de securitate. Și dacă e să ne uităm la aceste lucruri de geopolitică per ansamblu, România beneficiază de faptul că nu are graniță terestră directă cu Rusia și că este cumva sub umbrela de securitate, de facto, în acest moment, a Ucrainei.
Dacă Moldova se orientează spre Rusia, asta înseamnă o presiune asupra acestei umbrele militare imediate a Ucrainei, de care beneficiază în mod direct România. Pe termen mediu și lung, România nu va mai beneficia în aceeași măsură de ajutorul direct și indirect militar din partea Ucrainei care ține Rusia departe. Ucraina nu poate să facă nimic atunci când Rusia aterizează la Chișinău sau la Tiraspol. Asta este, de fapt, problema. Și acesta este riscul la care ne uităm, să ne trezim cu Rusia la Tiraspol mai întâi, la Chișinău după aceea și după aceea pe Prut, nu-i așa? Pentru că putem să ne uităm la dronele rusești care acum se furișează pe la granița cu Ucraina, uneori nu sunt oprite de Ucraina, pentru că nu are capacitatea să le oprească, și ajung pe teritoriul României.
Imaginează-ți că de luna viitoare dronele astea ar putea fi lansate din Moldova, din Transnistria, roiuri întregi, zeci de drone care să încalce spațiul aerian al României, avioane de luptă rusești care pot zbura din Marea Neagră către teritoriul Moldovei. Moldova nu are cum să le dea jos și nici nu poate. Și care după aceea pot amenința securitatea națională a României și a NATO. Deci astea sunt doar câteva exemple ale unui întreg arsenal de amenințări care se va deschide în momentul în care rușii câștigă la Chișinău.
Joja a explicat că, dacă forțele proruse ar câștiga în Republica Moldova, Ucraina s-ar confrunta cu o presiune militară suplimentară pe granița lungă cu Transnistria. Ea a spus că trupele ucrainene, deja limitate, ar trebui să se împartă între frontul din est, în zona Donbass, și această nouă frontieră, ceea ce ar putea permite rușilor să avanseze mai mult în Donbass.
Joja a menționat că pe termen mediu și lung ar exista presiune și asupra Odessei, pentru că spațiul controlat de pro-ruși din Republica Moldova ar putea fi folosit de Rusia pentru traficul de arme ilegale și alte activități similare.
Ea a adăugat că, din perspectiva istoriei Rusiei în regiune, câștigarea puterii de către forțele proruse ar putea duce la instabilitate mai largă, nu doar militară, ci și prin război hibrid, tentative de lovituri de stat și alte acțiuni de destabilizare, similare cu ce s-a întâmplat în Ucraina în 2014.
Adevărul: – Ce ar însemna pentru Ucraina acest lucru?
Iulia Joja: Din nou ar însemna pe o graniță foarte lungă cu Transnistria, o posibilă presiune substanțială militară pentru Ucraina. Înseamnă că numărul limitat de trupe pentru apărarea teritoriului ucrainean vor trebui să fie dispersate în direcția Transnistria-Moldova dinspre linia frontului estic enorm de lung, prin Donbass și așa mai departe. Înseamnă că rușii vor putea astfel să avanseze mai mult în zona Donbass. Înseamnă de asemenea presiune pe termen mediu și lung asupra Odessei. Pentru că, din nou, ochii închiși pro-ruși ai Chișinăului dau posibilitatea ca Rusia să se folosească de spațiul moldovenesc pentru traficul de tot felul de arme ilegale și așa mai departe.
Trebuie să ne gândim din perspectiva României și a Ucrainei, la istoria Rusiei în acest spațiu, care a încercat să dea lovituri de stat la Chișinău, care s-ar putea să fie în spatele unor tentative de lovituri de stat la București și care a încercat să destabilizeze într-o formă similară Ucraina, în 2014. Și amplificăm acest lucru de multiple ori în momentul în care, din nou, pro-rușii și rușii câștigă în Moldova. Vom vedea mult mai multă instabilitate, nu doar strict militară, ci în diferite variante de război hibrid, încercări de lovituri de stat și așa mai departe.
Rusia poate aplica războiul hibrid mai ușor în Republica Moldova decât în UE și NATO
Joja a explicat că războiul hibrid al Rusiei este mai puternic și mai ușor de aplicat în Republica Moldova decât în România sau în statele UE și NATO. Ea a spus că oamenii din Republica Moldova sunt mai vulnerabili economic și cultural, vorbesc rusa și mulți au legături cu Rusia, ceea ce face mai ușoară influențarea lor prin mită sau alte metode.
Joja a menționat că interferența electorală și activitățile de război hibrid sunt mult mai extinse în Republica Moldova decât într-un stat occidental, iar serviciile secrete ruse pot acționa aici fără teama unui răspuns puternic, cum s-ar întâmpla în Polonia, Germania sau Franța.
Adevărul: – Cum vedeți acest război hibrid dus în Republica Moldova de către Rusia? Există particularități?
Iulia Joja: – Da, în sensul în care Moldova este mult mai penetrată și mai vulnerabilă decât România și decât statele din Uniunea Europeană și din NATO. Mulți au trăit în Rusia, se vorbește rusa, oamenii sunt foarte săraci, pot fi mituiți mult mai ușor și așa mai departe. Pătrunderea, nivelul de pătrundere al interferenței electorale și a războiului hibrid în rândul moldovenilor este mult, mult mai amplu decât ar putea fi într-un stat occidental, să spunem, un stat membru UE și membru NATO. Oamenii sunt mai vulnerabili din punct de vedere economic și cultural și atunci Rusia este mult mai prezentă și de aceea vedem perchiziții care duc aproape zilnic la descoperirea de milioane de euro.
Deci, nu sunt metode noi, dar sunt metode mult mai aplicabile, inclusiv mituirea, sunt metode mult mai aplicabile în Republica Moldova. Inclusiv s-a folosit serviciul secret, SVR-ul, pentru a trimite comunicatul acela cu trupele NATO… Da, se feresc mult mai puțin pentru că costurile sunt mult mai mici. Dacă ar face chestia asta într-un stat precum Polonia sau Germania sau Franța, te poți gândi că serviciile secrete din acele state mult mai puternice pot răspunde într-o mod mult mai substanțial. Pot lua măsuri de oprire și pot răspunde într-un mod mult mai substanțial. În Republica Moldova, din nou, posibilitățile sunt mult, mult mai reduse.
