Iulian Chifu: Republica Moldova sub guvernare pro-rusă – amenințare de securitate pentru România, Ucraina, UE și NATO
Scenariile care descriu consecințele aplicării planului rus — dincolo de detaliile despre proiectul elaborat la Kremlin și pus în practică cu resurse financiare și forță la Chișinău — conturează o realitate sumbră: în cazul unei guvernări pro-ruse, Republica Moldova s-ar putea transforma într-o enclavă cu risc major pentru securitatea României, Ucrainei, UE și NATO. Aceasta ar implica militarizarea statului, introducerea de forțe armate străine și amenajarea unei mari baze rusești, transformând malul stâng al Prutului într-un nod strategic — o platformă din care s-ar putea lansa acțiuni militare în regiune, scrie Iulian Chifu pentru deschide.md.
Republica Moldova — potențială bază rusă împotriva Occidentului și în spatele Ucrainei
Ca de obicei, Rusia a dezvăluit indirect propriile planuri, folosind tehnica proiectării: acuză pe alții de ceea ce intenționează să facă ea însăși. În timp ce propaganda pro-rusă din Chișinău sugerează că un vot pro-european ar aduce războiul în Republica Moldova şi ar plasa statul între România şi Ucraina în centrul confruntării dintre Rusia şi Occident, strategia reală pare să urmărească opusul — Moscova ar vrea să implice Republica Moldova în conflict, folosind-o în agresiunea împotriva Ucrainei prin crearea unei enclave proruse în spatele acesteia, dar şi pentru a derula operaţiuni hibride şi acţiuni sub acoperire împotriva flancului estic al NATO şi a statelor din prima linie ale UE, în special România.
Această preocupare a fost exprimată şi în conferinţa din 18 septembrie de la Universitatea de Stat din Moldova, organizată de Atlantic Council şi Centrul pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, unde ambasadorul John Herbst a atenţionat asupra riscurilor unei astfel de enclave. Potrivit lui Herbst, o asemenea perspectivă reprezintă o problemă serioasă pentru strategiile occidentale şi întăreşte recomandările de a menţine cursul pro-european al Republicii Moldova şi cooperarea strânsă cu Ucraina în vederea aderării la UE.
Avertismentele vin din mai multe direcţii: miercuri, 24 septembrie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus la Adunarea Generală a ONU că Europa nu îşi poate permite să permită Republicii Moldova să revină sub influenţa Rusiei. Totodată, presa a adus în atenţie declaraţiile fostului preşedinte Vladimir Voronin cu privire la propunerea făcută de fostul său consilier Mark Tkaciuk — azi figură în blocul pro-rus Alternativa — referitoare la Memorandumul Kozak, un document care ar fi permis transformarea trupelor ruse din regiunea nistreană într-o bază militară permanentă pe teritoriul moldovean, pentru douăzeci de ani, cu posibilitate de prelungire.
Reacţiile la aceste dezvăluiri au fost puternice: intervenţia veter anilor conflictului de pe Nistru a determinat chiar o retractare parţială a celor care susţinuseră ideea, dar informaţiile au scos la iveală intenţia structurilor proruse de a determina un eventual guvern favorabil Moscovei să solicite prezenţa trupelor ruse „pentru securitate”, ceea ce, în practică, ar facilita crearea unei baze şi implicarea în acţiuni militare împotriva Ucrainei sau operaţiuni hibride îndreptate împotriva României, UE şi NATO.
Între timp, au fost semnalate activităţi de pregătire militară şi paramilitară în diverse locuri — inclusiv în Republika Srpska (Bosnia-Herţegovina), în Serbia, în apropierea Moscovei şi în Transnistria — destinate antrenamentelor pentru asalturi asupra clădirilor instituţiilor, provocării de ciocniri şi generării de victime, după un plan similar cu cel experimentat de grupări paramilitare din regiune.
Recuperarea banilor pentru 35 de ani de gaz rusesc în Transnistria pe seama cetățenilor din dreapta Nistrului și, eventual, din Europa
În ultimele zile, la Chișinău au avut loc arestări masive legate de pregătirea protestelor violente plătite și a luptelor de stradă. Până acum, 11 persoane au fost reținute, iar dosarul investigativ include un portofel de criptomonede de 107 milioane de dolari, utilizat pentru finanțarea acțiunilor prin intermediul unei persoane implicate anterior în România în manipularea alegerilor și în provocarea tulburărilor și violențelor menite să scoată cetățenii în stradă împotriva guvernului pro-european.
Solicitarea către Rusia de a trimite trupe în Republica Moldova a fost prezentă în numeroase postări și declarații ale structurilor și forțelor pro-ruse, fiind parte a scenariului prin care Kremlinul urmărește recuperarea investițiilor sale în destabilizarea alegerilor, afectarea corectitudinii scrutinului și restrângerea libertății de alegere a cetățenilor moldoveni.
Șeful Poliției din Chișinău, Viorel Cernăuțeanu, a semnalat că Rusia a declanșat o campanie extinsă, similară cu situații observate și în alte state europene, inclusiv în România. Aceasta implică racolarea și plata voturilor diasporei, mobilizarea și transportul alegătorilor la urne cu mijloace auto sau avioane, precum și folosirea voturilor cumpărate. Fenomenul se suprapune cu practicile partidelor suveraniste din România care acționează în diaspora, sprijinite de formațiuni locale și voluntari, pentru a mobiliza votul către partide minoritare, în special „Democrația Acasă” a lui Vasile Costiuc, scenariu asemănător celui al AUR și Călin Georgescu.
În ceea ce privește recuperarea sumelor pentru alegeri, Rusia a pregătit și scenariul preluării datoriei regiunii separatiste nistrene față de Gazprom, prin intermediul Coaliției Patriotice și al lui Igor Dodon, fără ca aceasta să fie recunoscută sau validată de Republica Moldova. În acest context, conform surselor din Kremlin, se sugerează ca Europa să suporte aceste costuri. Această strategie reflectă logica „suveranistă fără suveranitate” și aberațiile ascunse în programele și acordurile partidelor pro-ruse.
Votul rămâne singura șansă de a împiedica furtul, cumpărarea sau manipularea alegerilor
Încotro va merge Republica Moldova? Doar cetățenii săi pot decide prin vot, pe 28 septembrie. Autoritățile moldovene, cu sprijinul partenerilor democrați și al României, încearcă să prevină fraudele și finanțarea ilegală a partidelor. În acest context, mobilizarea la vot a tuturor cetățenilor — mai întâi intern, apoi din diaspora — este esențială. Votul contează!
