Aratul, o lucrare esențială pentru culturile de toamnă
În România, arăturile de toamnă se efectuează pe mai mult de 90% din suprafața arabilă. Această lucrare agricolă este considerată baza pentru pregătirea terenului, asigurând condiții optime pentru semănat și dezvoltarea culturilor.
Specialiștii ne spun că perioada optimă pentru înființarea culturilor de toamnă este în octombrie, cu un interval de două-trei săptămâni, în timp ce rapița și lucerna sunt însămânțate încă din timpul verii.
O arătură corect executată presupune ca solul să fie așezat și cu o densitate aparentă de minimum 1,3 g/cm³. De asemenea, refacerea capilarității solului este importantă pentru ca apa să ajungă la nivelul seminței, favorizând o germinare uniformă. În lipsa unor astfel de condiții, recoltele pot fi compromise încă din primele etape de vegetație.
Aspecte tehnice pentru o arătură corectă
Arătura de toamnă se efectuează de obicei la o adâncime de 20-30 cm, în funcție de tipul de sol. Pentru solurile argiloase, se recomandă adâncimi mai mari, de până la 30 cm, în timp ce pentru cele nisipoase este suficientă o arătură de 20-25 cm. Este important ca lucrarea să fie uniformă, pentru a evita bulgarii mari care îngreunează prelucrarea ulterioară a solului.
Specialiștii recomandă utilizarea plugurilor adaptate fiecărui tip de sol, reglarea corectă a unghiului de atac și o viteză de lucru moderată.
De asemenea, umiditatea solului trebuie să fie optimă – nici prea scăzută, nici prea ridicată – pentru a preveni compactarea. Tehnologii moderne precum GPS-ul pot asigura o arătură precisă, reducând consumul de combustibil și evitând suprapunerile.
Prețuri și presiunea scumpirii combustibilului
Prețul motorinei a înregistrat în 2025 o creștere vizibilă, determinată atât de ajustările accizelor aplicate la începutul anului, cât și de evoluțiile pieței interne. Față de 2024, nivelul de referință la pompă s-a majorat ușor, ceea ce a dus la o creștere cumulată a costurilor pentru fermieri. Aceste scumpiri se reflectă direct în tarifele percepute pentru lucrările agricole, unde cheltuiala cu combustibilul are o pondere semnificativă.
Bazele tarifare arată valori orientative între 500 și 1.000 lei/ha pentru arat, în funcție de județ și condiții. Valorile provin din rapoarte și anunțuri ale fermierilor și prestatorilor locali. Aceste tarife includ sau exclud, în funcție de ofertă, costul motorinei.
Prețul motorinei a înregistrat în 2025 o creștere vizibilă, determinată atât de ajustările accizelor aplicate de la începutul anului, cât și de evoluțiile pieței interne. Față de 2024, nivelul de referință la pompă s-a majorat, ceea ce a dus la o creștere cumulată a costurilor pentru fermieri. Aceste scumpiri se reflectă direct în tarifele percepute pentru lucrările agricole, unde cheltuiala cu combustibilul are o pondere importantă.
Majorarea cotei standard de TVA la 21%, prevăzută să intre în vigoare din august prin Legea 141/2025, adaugă o presiune suplimentară asupra producătorilor agricoli și evident, asupra serviciilor agricole:
- fertilizat;
- arat;
- discuit sau grăpat;
- pregătit pat germinativ cu combinator şi modelat sol;
- semănat sau plantat;
- tăvălugit;
- stropit, prăfuit – combatere boli şi dăunători, erbicidat;
- tratarea seminţelor utilizate la înfiinţarea culturilor agricole, cu produse de protecţie a plantelor;
- recoltat sau dislocat culturi;
- colectarea şi balotarea materialului vegetal, prin presare în baloţi;
- tocat resturi vegetale;
- prăşit culturi, etc
Modificarea fiscală nu se limitează la nivel teoretic, ci afectează concret prețurile inputurilor și lucrărilor din ferme.
Noua cotă se aplică plantelor, semințelor și ingredientelor utilizate în procesul de producție, dar și produselor menite să completeze sau să înlocuiască alimentele. Printre acestea se numără cerealele, semințele și fructele oleaginoase, grăsimile și uleiurile de origine vegetală sau animală, precum și sarea. Lista include și hrana pentru albine, un element semnalat de specialiști ca fiind deosebit de sensibil pentru apicultură.

Producătorii agricoli vor plăti TVA de 21% la achiziția materiilor prime, în timp ce produsele lor continuă să fie vândute cu cota redusă de 11%. Diferența creează dezechilibre financiare, solicitând rambursări de TVA și blocând fluxurile de numerar. În aceste condiții, tarifele pe hectar pentru lucrările de arat și pregătire a terenului tind să crească, întrucât costurile suplimentare se transferă inevitabil în prețul final.
Date orientative: tarife pe hectar în 2024–2025
În anul 2024, prețurile pentru arătura la hectar variau între 400 și 800 lei/ha, iar anul acesta variază între 500 și 1.000 lei/ha, depășind în unele zone pragul de 1.200 lei/ha, în funcție de tipul solului și de utilajele folosite.
În unele zone din județe precum Suceava, Harghita, Vâlcea sau Prahova, fermierii declară tarife de 900 lei/ha pentru arături efectuate în condiții mai dificile.
În zona Ilfov (teren agricol lângă București), se menționează 700-800 lei/ha pentru arat.
Pe lângă aceste valori care sunt orientative, trebuie avut în vedere că scumpirea combustibilului în 2025, costurile logistice, uzura utilajelor, distanțele la stațiile de alimentare și eventualele treceri suplimentare pentru mărunțirea bolovanilor pot majora prețul real cu 20-50 % față de estimările de bază.
De asemenea, dacă prestatorul include costul motorinei la prețul lucrării, variațiile la pompă se transferă imediat.
Seceta: riscuri și adaptări în tehnologie
Seceta prelungită din vara și primăvara acestui an amplifică dificultățile la efectuarea arăturilor. Solul foarte uscat tinde să formeze bulgări mari la lucru, iar praful generat blochează porii solului, împiedicând infiltrarea apei viitoare.
Fermierii sunt obligați să facă mai multe treceri cu utilaje grele pentru mărunțire, ceea ce majorează consumul de combustibil și riscul de compactare locală.
În plus, lipsa precipitațiilor în zone întinse face ca utilajele să se afunde mai greu sau să creeze suprafețe denivelate, necesitând ajustări tehnice suplimentare. În unele cazuri se întârzie arătura până după ploi locale, riscul fiind că se pierde momentul optim.
Pentru a răspunde acestor condiții, fermierii aplică tehnologii mai adaptative:
- fragmentarea stratului superficial înainte de arat, cu grapi sau discuri, pentru a reduce aglomerările de sol
- adaptarea adâncimii arăturii în funcție de umiditatea locală: uneori se reduce puțin adâncimea pentru a evita compresia excesivă
- utilizarea de GPS, ghidare automată și control al tracțiunii tractorului pentru a minimiza suprapunerile inutile și alunecările
- întreținerea riguroasă a utilajelor pentru reducerea frecării și pierderilor mecanice
Aceste măsuri pot reduce consumul de motorină pe hectar, dar nu pot compensa în totalitate creșterea prețului combustibilului sau condițiile pedoclimatice dificile.
Planificarea lucrărilor trebuie făcută parcelă cu parcelă. Specialistul local rămâne singurul capabil să stabilească momentul optim. Înainte de arat, grapa cu discuri se aplică imediat după combină. Mulciul rezultat ajută conservarea apei și reduce levigarea nutrienților.
Tehnologiile de precizie reduc suprapunerile și consumul de motorină. Mentenanța utilajelor scade frecarea și pierderile.
Prognoza meteo și starea culturilor
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în perioada 6-12 septembrie 2025, conținutul de umiditate din sol se va menține la niveluri scăzute și foarte scăzute în sudul, estul și vestul țării. În aceste regiuni se manifestă secetă pedologică moderată până la extremă, ceea ce îngreunează lucrările agricole.
În schimb, în Maramureș și în mare parte din Transilvania, rezerva de apă din sol este apropiată de optim, ceea ce permite desfășurarea lucrărilor în condiții mai bune.
Temperaturile vor rămâne ridicate, cu maxime între 25 și 33 de grade și minime între 7 și 20 de grade, valori favorabile pregătirii patului germinativ. Sunt așteptate ploi locale sub formă de aversă, izolat torențiale, însoțite de descărcări electrice și intensificări de vânt.
În aceste condiții, atât aratul, cât și semănatul culturilor de toamnă vor depinde strict de momentul optim ales la nivel de parcelă și de resursele financiare ale fermierilor.