Porumbul și floarea-soarelui în fața verii secetoase: între datele ANM și implicațiile pentru economie
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) avertizează că porumbul neirigat va continua să fie afectat sever de deficitul de apă din sol și de temperaturile ridicate. Conform prognozei agrometeorologice, seceta pedologică își menține intensitatea pe cea mai mare parte a teritoriului, iar efectele asupra culturilor sunt deja evidente.
„Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) în Maramureş, Crişana, Banat, Oltenia şi Dobrogea, pe suprafeţe agricole extinse din Muntenia, Transilvania şi Moldova.
Aprovizionarea cu apă se va încadra în limite satisfăcătoare, local în nordul, vestul, centrul, izolat estul Moldovei, nord-estul, centrul şi sudul Transilvaniei, nordul şi nord-vestul Munteniei.
Menţinerea temperaturilor maxime ridicate din aer şi de la suprafaţa solului, precum şi a deficitelor mari de umiditate din sol, va determina în continuare forţări stadiale, manifestarea fenomenelor de ofilire, răsucire şi uscare parţială/totală a frunzelor, şiştăvirea boabelor la porumb şi a seminţelor la floarea-soarelui, precum şi un procent ridicat de plante sterile”, transmit meteorologii, scrie antena3.ro.
Această descriere tehnică ascunde o realitate cu ecouri profunde: în agricultură, seceta nu este doar o problemă a fermierilor, ci a întregului lanț economic și alimentar. Boabele mici și frunzele uscate prefigurează recolte mai slabe, ceea ce poate însemna prețuri mai mari la produsele de bază și presiuni suplimentare asupra bugetelor familiale.
Seceta, din rădăcină până în fruct
Efectele nu se limitează la porumb și floarea-soarelui. Se observă îngălbenirea frunzelor, încetinirea creșterii boabelor și fructelor, acumularea forțată de zaharuri, dimensiuni reduse ale recoltei și căderi premature ale fructelor. Pe terenurile cu secetă persistentă, uniformitatea și vigurozitatea plantelor sunt doar medii sau chiar scăzute.
- Floarea-soarelui: maturitate în ceară (70–100%) și maturitate deplină (40–100%), cu începutul recoltării în sud.
- Porumb: maturitate în lapte (60–100%), maturitate în ceară (30–100%) și maturitate deplină (10–100%), în special la hibrizii extratimpurii și timpurii.
- Sfecla de zahăr: îngroșarea axei hipocotile (20–100%) și acumularea de zahăr în rădăcină (10–60%).
- Cartof: creșterea tuberculilor, uscarea prematură a vrejilor, maturitate tehnologică și recoltare.
- Pomicultură: creștere, dezvoltare și coacere a fructelor, acumulare de zaharuri și recoltarea soiurilor de sezon.
- Viticultură: continuarea creșterii și maturării boabelor, cu debutul recoltării pentru soiurile timpurii de masă.
Meteorologii precizează că „condiţiile meteorologice menţionate vor fi în general favorabile desfăşurării lucrărilor agricole specifice campaniei de vară (recoltarea fructelor, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături etc.), în aproape toată ţara”.
Recomandările specialiștilor ANM
- Aplicarea irigațiilor acolo unde există infrastructura necesară.
- Continuarea recoltării, transportului și depozitării produselor agricole de sezon.
- Curățarea terenurilor de resturi vegetale și efectuarea arăturilor pentru culturile de toamnă, unde solul are suficientă umiditate.
- Lucrări de întreținere la culturile de câmp, livezi și vii (erbicidări, tratamente fitosanitare).
Prognoza meteo: o vară peste media termică
Temperaturile vor depăși, în general, normele perioadei, cu medii zilnice între 17 și 31°C, depășind cu 1–7°C valorile multianuale. Maximele pot ajunge la 38°C, iar minimele coboară până la 10°C în nord și centru. Sunt așteptate ploi locale, inclusiv torențiale, însoțite de descărcări electrice, grindină și intensificări ale vântului. Izolat, cantitățile de apă pot fi semnificative.
Seceta nu este doar o statistică dintr-un buletin meteorologic. Este o realitate care influențează prețul pâinii, accesul la ulei, veniturile fermierilor, dar și echilibrul ecologic al zonelor rurale. Întrebarea nu este dacă ne afectează, ci cât de pregătiți suntem să gestionăm consecințele.
Într-o economie globalizată, unde fiecare dezechilibru local se resimte în lanțuri de aprovizionare și piețe internaționale, un astfel de episod de secetă devine mai mult decât o problemă agricolă — devine o chestiune de reziliență colectivă.
