Procesul de deșertificare a terenurilor agricole din România atinge niveluri îngrijorătoare, afectând deja o treime din terenurile folosite pentru agricultură. Cele mai vulnerabile zone sunt în sudul țării, acolo unde județele Dolj, Olt, Teleorman și Constanța se confruntă cu o degradare constantă a solului. Autoritățile recunosc fenomenul, dar nu reușesc să implementeze măsuri eficiente pentru stoparea lui. În fiecare an, România pierde teren fertil într-un ritm accelerat, iar acest fapt pune presiune tot mai mare asupra fermierilor și economiei naționale.
Avertismente ignorate privind deșertificarea accelerată a României
Deșertificarea afectează tot mai multe terenuri, în special în regiunile de sud ale României. Specialiștii atrag atenția că acest proces ignorat ani de zile amenință nu doar agricultura, ci și stabilitatea economică a țării. Peste 30% din suprafața agricolă a fost deja atinsă de aridizare, iar fenomenul se extinde.
Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, susține că România pierde anual circa 1.000 de hectare de sol fertil din cauze naturale.
„Fără intervenții majore, economia națională va resimți puternic efectele crizei climatice în următoarele două decenii”, a avertizat el.
Deși avertismentele vin constant, măsurile luate rămân în continuare limitate sau insuficiente.
Zonele cele mai expuse: sudul devine Sahara României
Județele Dolj, Olt, Teleorman și Constanța sunt cele mai afectate de pierderea fertilității terenurilor. Conform Administrației Naționale de Meteorologie și unor analize europene, România este în topul statelor din UE expuse riscului de deșertificare.
Se apreciază că în jur de 40% din terenurile agricole din România sunt deja expuse riscului de aridizare. Temperaturile medii au crescut cu peste 1,5°C în ultimele trei decenii, iar zilele fără precipitații s-au înmulțit, mai ales în sud-est, informează cei de la România TV.
Dolj se confruntă cu o situație critică: peste 60.000 de hectare de teren sunt afectate permanent de secetă pedologică. În Olt, Teleorman, Giurgiu și Constanța, degradarea continuă a terenurilor duce la pierderi importante pentru agricultură. Regiunea cunoscută sub numele de „Sahara Olteniei” este un exemplu reprezentativ al crizei ecologice care se extinde.
Irigațiile, insuficiente și costisitoare pentru fermieri
România dispune teoretic de o rețea de irigații care acoperă 1,4 milioane de hectare, dar realitatea este că doar o treime dintre acestea sunt efectiv irigate.
În 2023, doar 540.000 de hectare au beneficiat de apă prin sistemele existente. Lipsa modernizării și costurile ridicate de operare fac ca mulți agricultori să renunțe la irigații în perioadele secetoase.
Banca Mondială arată că doar 2,64% din suprafața agricolă totală era irigată în 2021. Infrastructura este veche, prost întreținută și în mare parte abandonată.
În ultimele decenii, investițiile au fost insuficiente pentru a face față schimbărilor climatice. Agricultorii resimt cel mai acut lipsa sprijinului real din partea statului în perioadele de secetă.
Seceta din 2024 a provocat pagube de miliarde
Anul 2024 a fost marcat de o secetă severă care a afectat grav producția agricolă. Organizațiile de profil estimează că aproximativ 2,5 milioane de hectare cultivate cu grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță au fost afectate. Randamentele au scăzut drastic, iar pierderile economice sunt estimate între 1,5 și 2 miliarde de euro.
Cele mai afectate regiuni au fost, din nou, în sudul țării, acolo unde culturile au suferit din cauza lipsei de apă. Fermierii au fost puși în fața unei realități dure: multe dintre culturile plantate nu au reușit să ajungă la maturitate, afectând întreg lanțul de producție.
Fermierii adaptează culturile în funcție de climă
În fața fenomenului de deșertificare, agricultorii români își schimbă strategiile de plantare. Suprafața cultivată cu rapiță a atins un nivel-record în 2024-2025. Potrivit lui Mihai Moraru, președintele Asociației Input Agro România, zona Olteniei a fost principalul beneficiar al acestei schimbări, atingând 900.000 de hectare.
Totuși, datele Ministerului Agriculturii, citate de Agrointeligența, indică o suprafață semănată de 702.000 de hectare cu rapiță la data de 28 mai 2025. Chiar dacă este sub estimarea inițială, creșterea este semnificativă față de anii anteriori, semn că agricultorii încearcă să se adapteze noilor realități climatice.
Probleme în lanț: furaje mai scumpe, zootehnie în scădere
Impactul secetei nu se limitează doar la culturi, ci afectează și lanțurile adiacente, precum industria furajelor și sectorul zootehnic. Scăderea producției de porumb și floarea-soarelui a dus la majorarea prețurilor, în timp ce procesatorii se luptă pentru a-și asigura materiile prime.
O analiză publicată de AllAboutFeed avertizează că România ar putea să nu mai reușească să-și asigure necesarul intern de cereale pentru industria alimentară. Această situație reduce capacitatea de export și afectează competitivitatea fermierilor români pe piețele internaționale.
Ajutoarele de stat au ajuns la mii de fermieri
În urma secetei severe din perioada septembrie 2023 – august 2024, Guvernul a aplicat un pachet de ajutoare în valoare de 400 de milioane de euro. Sistemul de asigurări împotriva secetei a fost pus în aplicare, iar fermierii au început să primească sprijinul promis.
Conform Ministerului Agriculturii, peste 1,2 miliarde de lei au fost distribuiți către aproximativ 450.000 de fermieri din cele mai afectate zone.
Valoarea medie a despăgubirilor a fost de 2.600 de lei pe hectar, cu un maxim de 3.000 de lei. Aceste fonduri au permis agricultorilor să reia activitatea: achiziția de semințe, reparații la sistemele de irigații și plata muncitorilor sezonieri au fost prioritare.
Monitorizări satelitare confirmă degradarea constantă
Programul european Copernicus, împreună cu monitorizările ANM și ale Institutului de Cercetare în Pedologie (ICPA), evidențiază deteriorarea continuă a solurilor. Imaginile satelitare arată o stare de vegetație tot mai slabă în zonele agricole din sudul României.
În județele sudice ale României, în special Dolj, Teleorman, Olt și Constanța, valorile indicelui NDVI (Normalized Difference Vegetation Index), care reflectă densitatea și starea de sănătate a vegetației, au înregistrat scăderi semnificative în sezonul agricol 2023–2024. Potrivit analizelor, declinul valorilor NDVI a fost cuprins între 15% și 25% față de media ultimilor zece ani, semnalând o deteriorare vizibilă a vegetației în aceste regiuni expuse frecvent secetei.
Reducerea marcantă a acestui indicator evidențiază un stres hidric accentuat asupra culturilor agricole, rezultat al secetei pedologice persistente și al pierderii constante a umidității din sol. Efectul direct este scăderea capacității terenurilor de a susține producții agricole viabile. În același timp, datele furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie (ICPA) arată că eroziunea solului a devenit un fenomen tot mai prezent în aceste zone. Se estimează că între 20% și 30% din suprafețele agricole sunt afectate de procese de degradare severă și deșertificare, care pot deveni ireversibile în lipsa unor intervenții urgente.
Analizele satelitare și observațiile de la sol evidențiază gravitatea procesului de aridizare și ritmul accelerat cu care acesta se extinde pe teritoriul național. În ciuda pierderilor economice în creștere și a semnalelor clare venite din partea specialiștilor, reacția autorităților centrale întârzie să se concretizeze. Măsurile guvernamentale continuă să fie parțiale, lipsite de coerență și insuficiente pentru a contracara efectele directe ale schimbărilor climatice asupra agriculturii.
Infrastructura de irigații modernizată lent, sub presiunea birocrației
Pentru a limita efectele climatice asupra agriculturii, autoritățile române au lansat, în ultimii ani, mai multe inițiative menite să combată seceta prelungită și să reducă impactul negativ al pierderii apei din sol. Printre priorități se numără reabilitarea infrastructurii de irigații și atragerea de fonduri europene în agricultură. Începând cu anul 2023, România și-a propus extinderea suprafeței irigabile la 2,7 milioane de hectare până în 2027, obiectiv care presupune refacerea sistemelor existente, precum și construirea de noi rețele.
La începutul lunii august 2025, conform informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Agriculturii și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, erau în curs de execuție lucrări în cadrul a 86 de obiective de investiții. Acestea vizau susținerea a aproximativ 200.000 de fermieri care activează în regiunile cele mai afectate de aridizare. Cu toate acestea, ritmul de implementare este greoi, afectat de birocrație și de lipsa unor mecanisme administrative eficiente.
În paralel, prin Planul Strategic PAC 2023–2027, au fost alocate fonduri nerambursabile dedicate fermierilor și organizațiilor de utilizatori de apă. Sprijinul financiar este oferit prin două programe principale: măsura DR-25, destinată modernizării sistemelor de irigații existente, și măsura DR-26, care vizează dezvoltarea unor rețele noi. Aceste investiții sunt considerate esențiale pentru adaptarea agriculturii la condițiile climatice în continuă schimbare.
Scopul declarat al acestor programe este de a asigura o reziliență mai mare în fața secetei și de a menține capacitatea de producție a fermierilor, în condițiile în care sute de mii de hectare de teren agricol sunt afectate anual de lipsa apei. Cu toate acestea, implementarea măsurilor întâmpină obstacole administrative și logistice, iar efectele concrete ale acestor investiții sunt, deocamdată, limitate la zone restrânse.
